Mai știți acele glume și butade din timpul școlii, precum definiția matematică a femeii (mulțimea de puncte care ridică o dreaptă) sau culmea algebrei (să te culci cu două necunoscute și să nu rezolvi niciuna)?
Care e sensul acestei rubrici pe blog?
Mai știți acele glume și butade din timpul școlii, precum definiția matematică a femeii (mulțimea de puncte care ridică o dreaptă) sau culmea algebrei (să te culci cu două necunoscute și să nu rezolvi niciuna)?
Cu câteva ore în urmă, jurnalistul Mirel Curea pe Facebook:
Cică rug, observând că lumea s-a blocat la articolul despre fericire, îi spune lui Aldus:
Mă gândeam astăzi, într-un puseu de entuziasm și de admirație la adresa frumuseții vieții
Motto: Misterul unui cuvânt: dacă „interzicere” este „inter-zicere” sau „între-zicere”, de unde-i vine semnificația curentă? Să fie atât de periculos ceea ce se spune între cuvinte? Ceea ce este dincolo de cuvinte este dincolo de rele. (Basarab Nicolescu – „Teoreme poetice”)
Îl iubesc din tot sufletul. Îl iubesc din toată inima. Om cu sufletul mare. Om cu o inimă mare. Mi-a frânt inima. Îmi tresaltă inima de bucurie și așa mai departe – nu știu cine ar putea număra toate expresiile care ilustrează faptul că inima este, în limbajul comun, sediu al afectivității și sălaș al…
În ultimul său articol, intitulat Divina Matematica, Domnul Goe ne supune atenției posibila conexiune a matematicii cu lumea exterioară obiectivă, cu natura interioară subiectivă și, la modul general, cu realitatea.
Recenta Lecție despre cerc a stârnit, în mod surprinzător, o mică furtună internautică
Există oameni care sunt mai mereu nefericiți, dintr-o gamă foarte variată de motive
Domnul Goe, vremelnic navigator pe o corabie aflată în derivă (vedeți ce frumoase cuvinte și figuri de stil mi-am adăugat în repertoar?)