Am văzut mai demult un blog intitulat oarecum inspirat „Gară pentru doi”, pe care scriau doi îndrăgostiți care locuiau în orașe diferite și aveau talent la versificat, consumându-și pe blog iubirea ardentă, sub ochii fascinați ai publicului virtual, care le asigura afluxul de oxigen necesar unei flăcări intense. Postările s-au succedat una după alta, pline de pasiune, spre deliciul, încântarea și admirația cititorilor care aveau în față modelul unui cuplu perfect, până când s-au oprit brusc și ireversibil, pentru că cei doi s-au certat iar relația lor s-a rupt.
Atunci când este expusă public, iubirea, ca și rugăciunea, se fâsâie, intrând în logica socialului gregar, superficial, fluctuant și modelator la care cei mai îndrăzneți se cred imuni dar nimeni nu reușește să fie. Intimitatea devine familiaritate, iubirea devine normată, iar ființa celuilalt – un obiect aflat în posesia ta.
Pentru proaspeții îndrăgostiți, un exercițiu practic interesant și inedit ar putea fi acela de a-și ascunde într-o primă fază iubirea, ținând-o la adăpost de ochii curioși și deochietori ai lumii și întâlnindu-se în secret. În loc să se consume pe scena unui spectacol mundan, relația lor ar deveni, astfel, o taină auto-întreținută. Ulterior, după ce și-o asumă public, vor avea ocazia să constate influența imensă, insidioasă și nebănuită pe care societatea o exercită de fapt asupra lor.
Iar pentru cei care deja s-au căsătorit, un exercițiu inedit ar putea fi să-și devină unul altuia, în totală sfidare a regulilor societății, amanți.
Esti terapeut de cuplu? :))
Nu. De ce, ai nevoie? Și de ce anume ai nevoie: de terapeut, sau de cuplu? 🙂
😂😂 Te oferi?
Dar… ce te recomanda? Esti la nivelul lui Bebe Sexologul macar? 😂😂
Intreb pentru un prieten. 😂
Pentru un prieten nu mă interesează. Dacă ai fi întrebat pentru o prietenă…
Cine erau iubiricii și de ce s-au certat?
Nu mai rețin. Dar contează?
Cam da din moment ce ai simtit nevoia sa aduci la cunostiinta publicului larg despre ei.
Am adus la cunoștința publicului larg atât cât îmi mai aduc aminte. 🙂
Nu cred. Ai urmarit tu ceva…….nu cred ca asa tam nesam ti-a venit tie sa aduci aminte de ei. Macar acum sunt bine si-au revenit?
Ai dreptate, am urmărit ceva. Dar nu legat de cei doi (despre care nu mai am nicio informație). Ei doi au fost doar introducerea. Ghici ce am urmărit cu articolul ăsta? 🙂
Probabil ca te-ai gandit ca esti mai safe daca nimeni nu stie de iubirile tale, referitor la marele public adica totul la secret.
N-ai ghicit. 🙂
Iubirea e taină! Lumea, era să zic de decenii, cu referire la epoca filmografică, a făcut iubirea, spectacol, dar m-am oprit! Mi-am adus aminte că spectacolul are rădăcini vechi ce coboară în antichitate! Cu toate că rădăcinile spectacolului coboară în antichitate, expunerea iubirii ca fenomen de masă e de dată mult mai recentă, poate chiar ultimii 30 de ani!
Iubirea poate fi expusă ca artă fără nicio problemă. Eu mă refer la alt tip de spectacol, spectacolul lumii și al societății.
Gasim si o prietena “Bebe” 😉 Daca trebuie, trbuie! 😂
Adică cum adică spectacolul lumii și al societății?
@HopeLess
Bine, baby! 🙂
@Câmpeanca
Spectacol în sens figurat.
În articol nu este atât de important cum îi chema pe cei doi sau ce mai fac acum. Este importantă ideea enunțată ulterior: că relațiile de iubire publice tind să se supună regulilor și cutumelor societății. De exemplu, cei doi ajung să țină cont de „gura lumii” și să facă chestii pe care la început nu le-ar fi făcut, doar pentru a da bine în fața altora sau a se plia pe modelul standard de cuplu, conform normelor sociale din locul în care trăiesc. E doar un exemplu.
Iubirea devine mai puțin liberă când este expusă public.
Nu. Ce treaba ai tu cu lumea cand tu esti pe treaba cu iubitul sau iubita? Nu exista. Cand iubesti nu mai vezi nu mai auzi decat iubitul sau iubita. Tremura carnea pe tine sa fi cu el sau ea iar lumea nici nu mai exista.
Poate tu ești o excepție fericită.
Aldus, iubirea e cu adevărat iubire şi e cu adevărat liberă când o expui fără să-ţi pese de gura lumii.
Câmpeanca nu e o excepţie fericită. Câmpeanca ştie ce e aia iubire.
Așadar, tu faci parte din categoria celor îndrăzneți! 🙂
PS: Gura lumii e doar nuanța cea mai ușor de observat (pentru că foarte mulți sunt sensibili la ea) a influenței pe care mediul sau societatea o exercită asupra ta fie că vrei, fie că nu vrei, fie că știi, fie că nu știi, fie că îți pasă de gura lumii, fie că nu îți pasă. Faptul că nu-ți pasă de gravitație te face cumva capabil să levitezi?