Dacă o să dați o căutare pe net după Nicușor Dan, o să aflați că suntem conduși de un cârmaci măreț. Presa a vorbit despre el la superlativ încă de la începutul campaniei electorale, subliniind faptul că a obținut aurul la Olimpiada Internațională de Matematică din 1987 și 1988 și că și-a luat doctoratul la Sorbona. Ulterior, după ce a ajuns la Cotroceni, presa a trecut la nivelul următor, prezentându-ni-l ca pe un adevărat geniu planetar. Numai că, în timp ce rezultatele lui olimpice sunt reale, universitatea care i-a dat titlul de doctor nu este celebra și prestigioasa universitate de care am auzit cu toții, așa cum am fost lăsați să înțelegem.
Redau mai jos o postare de Facebook a lui Adrian Tîrcă:
„Nicușor a terminat doctoratul la Sorbona” – da, doar că e vorba de Sorbona de pe TEMU.
Mai multe universități din Paris și din împrejurimi și-au adăugat Sorbona în titlu ca să sune mai prestigios. Universitatea la care Nicușor și-a făcut doctoratul este în Villetaneuse, o comună aflată la 12 km nord de adevărata Sorbonă, și până în 2020 se chema Université Paris 13.
În vreme ce Sorbona cea adevărată e pe locul 63 în lume, Sorbona de pe TEMU, la care a fost Nicușor, e pe locul 1000, mult sub Universitatea din București, care e pe 850.
Totuși, conform R3media, fostul primar al capitalei a studiat la École Normale Supérieure din Paris, care chiar este o instituție prestigioasă, unde se intră destul de greu. Poate că presa ar fi făcut mai bine să-l prezinte pe Nicușor Dan ca absolvent al acestei instituții de învățământ. Numai că „École Normale Supérieure” nu are aceeași rezonanță sonoră ca „Sorbona”, iar massmedia se pare că este mai interesată de imagine sau de aparențe decât de realitatea factuală sau adevăr.
Am o singură întrebare pentru toți ăștia care-l ponegresc, minimalizează etc. (a se remarca faptul că nu am făcut niciodată opusul, adică a-l ridica în slăvi!) pe noul președinte. Am vrut s-o pun de cînd am văzut prostia asta, dar n-am avut cui. Îmi fac elan și ți-o pun ție: tu chiar crezi că poți să-ți adaugi oricînd, oriunde, oricine-ai fi, Sorbona la nume?
Păi și era greu să verifici singură? Dar hai că-ți răspund:
Universitatea Sorbona – aia de care știam noi.
Universitatea Sorbona la care și-a luat doctoratul Nicușor Dan.
După cum vezi chiar pe Wikipedia:
Deci, și-a schimbat numele în mod repetat, adăugându-și „Sorbona” în 2020.
Iată și ce scria Digi24 (care îl laudă și promovează pe Nicușor Dan) într-un articol de săptămâna trecută, intitulat Mesajul Universității Sorbona, unde Nicușor Dan și-a luat doctoratul în matematică:
Deci, în titlul e scris „Universității Sorbona”, pentru ca în corpul articolului să fie precizat „Universitatea Sorbona Paris Nord”. Iar tu ce ai crezut? Că nu faci parte dintre cei care citesc doar titlurile și se opresc la informațiile de suprafață, nu-i așa? Ești o femeie citită, cultă, educată, inteligentă, ba chiar scriitoare și nu poți fi dusă de nas cu una cu două.
Acum te rog să-ți retragi calificativul „prostia asta”, sau să aduci probe în sprijinul teoriei că Nicușor Dan chiar și-a luat doctoratul la Sorbona aia celebră. 🙂 Cine dintre noi s-a înșelat și cine are dreptate?
Iar te-ai făcut de râs!
Eu cred că tu te faci de râs, prin chiar acest comentariu.
Massmedia a fost tot timpul interesată mai mult de imagine sau aparențe. Acum că ni s-a ridicat vălul din fața ochilor, două întrebări:
Eu, care (cred că) știu ce e aia doctorat, mă întreb de ce contează la care Sorbonă și-a primit titlul de doctor?
Și a doua, pe cine trebuie să ne supărăm acum, pe Nicușor, pe presă sau pe popor în general?
Mă întrebi pe mine pe cine ar trebui să te superi? 🙂 Supără-te pe cine vrei. Eu ți-am dat o informație, tu faci ce vrei cu ea.
Nicușor Dan a fost deputat între anii 2016-2020. Pe saitul Camerei Deputaților găsim următorul CV, din care citez rubrica Educație:
După cum se vede, Nicușor Dan declară că și-a luat doctoratul la „Universitatea Paris 13” și nu la Sorbona, așa cum afirmă presa noastră. De ce? Pentru că universitatea care i-a dat titlul de doctor nu este prestigioasa universitate Sorbona, ci o universitate limitrofă și submediocră, care a trecut prin mai multe schimbări de nume iar în 2020 s-a rebrănduit drept „Universitatea Sorbona Paris Nord”.
Cât despre „Ecole Normale Superieure”, s-ar putea ca și aceea să fie o instituție de mâna a doua. Observați vă rog cum se suprapun perioadele de facultate cu cele de master și doctorat. Nicușor Dan și-a luat masteratul la „Universitatea Paris 11” și și-a început doctoratul la „Universitatea Paris 13” în timp ce era student la „Ecole Normale Superieure”. De ce? Același Adrian Tîrcă are o posibilă explicație:
Doamne, cât te-ai complicat cu… prostia (sic!) asta și în comentarii! Întrebarea mea era simplă: crezi că oricine își poate adăuga Sorbona la nume după cum i se năzare? Eu știu că, dacă faci niște Nike fake, îi numești Nikee sau cu orice alt semn distinctiv față de original. M-aș îndoi să aibă alte legi universitățile.
Dar poate că sorbona o fi vreun substantiv comun, care cine știe ce-o însemna și e firesc să ți-l tragi la denumire cînd ai tu chef…
După revolta studenților din 1968, Universitatea Sorbona a fost reformată și reorganizată în 13 Universități. Universitatea Paris 13/ Universitatea Paris Nord. În anul 2020, prin decret, toate aceste universități – fiice ale Sorbonei (aia fondată în secolul XII) au primit în denumire și Sorbonne, numele fondatorului vechii Sorbone. Directoratul acestor universități se află în clădirea vecii Sorbone.
E uluitor cum caută toți imbecilii pete în soare!
Topul universităților se face după multe criterii, inclusiv numărul de studenți, numărul de studenți internaționali… Clasamentul nu se referă la calitatea învățământului academic și gata.
Dar, dacă ne informăm de la Târlici ăsta și din Cotidianul…
Ce vreți voi, frustraților cu foarte puțină școală să dovediți? Că N. Dan e prost? Că are un doctorat pe nașpa?
Considerați că n-are doctorat. Poate nici studii academice. Că a câștigat olimpiadele alea internaționale pe pile. Poate nu știe nici regula de trei simplă. Și-o fi petrecut adolescența și tinerețea urlând pe stadioane. Adică e un fel de Simion.
Așa dormiți mai liniștiți? Vă pansați mai ușor complexul de inferioritate?
@Issabela
Păi nici ăștia nu se numeau „Universitatea Sorbona”, ci „Universitatea Sorbona Paris Nord”. Cam ca diferența dintre Nike și Nikee pe care o menționezi tu. Dar presa a scris în titluri „Nike” în loc de „Nikee”, iar voi ați mușcat-o.
@Renata
Da, amândouă („Universitatea Sorbona” și „Universitatea Sorbona Paris Nord”) s-au desprins din „Universitatea din Paris” (sau vechea Sorbonă), alături de alte câteva, dar au evoluat separat, cu administrații diferite, orientări academice diferite, dimensiuni și vizibilitate internațională distincte. Prima e în topul global al universităților de elită, cu rezultate remarcabile pe plan mondial (33 de Nobeluri), investiții masive în cercetare, laboratoare de vârf, excelență în educație, în timp ce a doua (a lui Nicușor Dan) e o instituție regională cu o orientare profesională. Prima era pe poziția 43 în clasamentul global ARWU pe 2022, în timp ce a doua nici măcar nu figura în top 500.
Vechea Universitate din Paris a fost închisă și după reînființare și restructurare nculeul ei s-a transferat în universitățile Paris IV și Paris VI, care apoi s-au unit în „Universitatea Sorbona” de azi. Celelalte Sorbone, printre care și a lui Nicușor Dan, sunt periferice. Noi astăzi când rostim cu admirație „Sorbona” nu ne gândim la Universitate din Paris medievală, aia din care s-au desprins toate, ci la actuala Sorbonă, provenită din unirea lui Paris IV cu Paris VI, care rupe topurile. Paris 13 a lui Nicușor e irelevantă prin comparație, chiar dacă se trage din aceeași instituție medievală. N-ai auzit de ea înainte să auzi de povestea cu Nicușor Dan. Dar ai auzit de Sorbona – și anume de „Universitatea Sorbona” asta nouă.
Sper că acum e lămurită chestiunea. Dacă nu mă crezi, te poftesc să verifici. Degeaba strămoșii tăi erau ceva mari viteji, dacă tu azi ești mediocru.
Ai frunzărit iute pe sub poalele Coanei Wiki și te-ai scos.
Oricum, sper să dormi bine la noapte, deși tu noaptea nu dormi, fiindcă universitatea unde și-a luat doctoratul Nicușor Dan e irelevantă, deci și el e irelevant, deci, cum spuneam, voi, idioții utili, ați înfrânt!
@Aldus, nu ești deloc convingător. Tocmai am citit în presă că UBB (din Cluj, da?) a „înghițit” o universitate din Reșița, care se chema Eftimie Murgu. Ghici cum se cheamă acum: Centrul universitar al UBB. Nu am de unde să știu și nici presa nu explică pentru unii ca active.news și bieții lor cititori de ce se cheamă 3 (sau 4, n-am insistat să număr) Sorbona și-s toate în Paris. Dar, cu siguranță, au o legătură care scapă active.news sau altora ca ei.
Și-apoi… cît nod în papură poți să cauți…? P-aia cum că ND ar fi bastardul lui Soros ai văzut-o? Două poze care arată o asemănare uluitoare, rămîi prost…
ND nivel mediocru? Cei care îl critică (doar pt numele universității, nu pentru conținutul tezei) habar nu au de efortul intelectual necesar unui doctorat. Am citit si la un tip cu nume de cântăreață populară. Hm. Sigur că sunt mai mulți amărâți indignați, dar nu ajung nici la nivelul mucilor lui Nicușor. Cititori de geniu a activenews, răspândaci de știri minore ori false în așteptarea următorului zvon potrivit nivelului lor. Grijă, Aldus.
Ce tsunami intr-un pahar cu apa! Ce e asa de greu de acceptat ca o parte din presa s-a grabit sa-l pupe in *** pe Nicusor Dan, prezentandu-l ca absolvent al marii universitati de la Sorbona, si nu al unei subsidiare a acesteia. E ca si cum as scrie ca am absolvit universitatea politehnica (deci implicti te gandesti ca as fi inginer), cand eu, de fapt am absolvit o obscura sectie de Stiinte ale comunicari.
Faceti diferenta intre natura stirii si obiectul ei. Nimeni nu-i constesta valoarea lui ND, dar daca vrem sa fim deontologi, hai sa fim pana la capat, chiar daca-i vorba de cineva de care ne place (si la care pare ca ne si inchinam).
Iar daca “trebue” sa ne suparam pe cineva, hai sa ne suparam pe faptul ca atunci cand ne convine, aplicam dubla masura fara nici o ezitare.
Am vrut să-i răspund fiecăruia, dar a răspuns magistral Liviu pentru toți. Las totuși câteva rânduri pentru Issabela, care, confruntată cu realitatea, spune că aceasta e neconvingătorare. Ba da, ai de unde să știi. Te informezi. Cauți. Dar nu în presa obedientă. Poate că UBB o să ridice Eftimie Murgu, acum că a preluat-o. Sau poate că nu. Caz în care rezultatele viitorilor absolvenți ai fostei Eftimie Murgu vor trebui judecate diferit de cele ale absolvenților UBB din Cluj. Dar aici situația e inversă. Nu s-a unit universitatea lui Nicușor cu Sorbona, ci ambele s-au desprins din aceeași universitate celebră medievală. Numai că au evoluat total diferit. Sorbona principală este o universitate de top, în timp ce Sorbona lui Nicușor Dan este submediocră. Iar asta o poți afla și verifica singură, la fel cum am făcut-o eu, că sunt informații de domeniul public. Sau ar trebui s-o poți.
@Liviu
Nu e nici măcar o subsidiară, e net distinctă de Sorbona actuală (cea renumită). E o subsidiară a vechii Sorbone, din 1800.
Sorbona „originală” nu mai există. După aberația aia din mai 1968, s-a spart în mai multe universități în 1970.
Zeci de ani, s-a vorbit de cele 13 universități din Paris, din care câteva aveau dreptul să poarte „Sorbonne” în nume: Paris-IV „Paris-Sorbonne”, Paris-III „Sorbonne Nouvelle”, Paris-XIII, din 2020 „Sorbonne Paris Nord”, acea „universitate limitrofă și submediocră”.
Dar Paris-IV „Paris-Sorbonne”, nucleul „dur” al fostei Sorbona, avea ca profil doar Literele.
„La nouvelle nouvelle Sorbonne” este o făcătură înființată în 2018 sub numele străvechi de „Sorbonne Université”, prin fuziunea Paris-IV și Paris-VI.
De remarcat că Paris-IV nu avusese dreptul de a purta „Sorbonne” în nume.
Bine, că francezii sunt de o tâmpenie epustuflantă.
Pardon, am vrut să spun că Paris-VI nu avusese dreptul de a purta „Sorbonne” în nume.
Retardații ăștia cu numerele lor…
Adică toate sunt praf? 🙂
Dar uite ce pagină frumoasă de Wikipedia are Sorbona cea nouă:
https://en.wikipedia.org/wiki/Sorbonne_University
Practic, este identificată cu Sorbona originală. Dată drept continuatoarea ei. Și uite ce rezultate are:
Acestea sunt poziții din ultimii ani, de după fuziunea din 2018.
Dacă Sorbona nouă e praf, înseamnă că tot învățământul mondial e praf, de vreme ce prima ocupă locuri meritorii în topul internațional.
A se nota că practic noi disputăm aici calitatea Sorbonei celei noi (Paris IV + Praris VI), care-i dată drept continuatoarea vechii Sorbone, și nu universitatea care i-a dat titlul de doctor lui Nicușor Dan, care-i cam pe nicăieri. Și da, Paris IV era umanistă (imho, nici nu poți avea o universitate de top fără latura umanistă), dar Paris VI, alias Pierre and Marie Curie University (UPMC), era de științe.
Sunt de acord că educația e în cădere liberă și nivelul general de prostie în creștere, dar să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Dacă asta e praf, care mai e bună?
Observ că comentezi cu link spre Gravatar în loc de blogul tău și nu știu dacă intenționat sau fără să-ți dai seama, că așa ți-a rămas setat.
Tot învățământul mondial e praf, de fapt. S-a ajuns la un grad de formă fără fond, de doctorate date pe lucrări de toată jena, de sute de mii de „studii” publicate (și peer-reviewed) care sunt „la metru”, ca în întrecerea socialistă.
Învățământul de top din lume creează impostură.
De fapt, această postare nici măcar nu dispută calitatea universității care i-a acordat doctoratul lui ND. Ea arată mai degrabă incultura presei românești, care nu știe ce e aia Sorbona.
În realitate, adevărata realizare a lui ND, dincolo de olimpiadele alea, se numește École Normale Supérieure. E normalian, ca Pleașcă. Restul, masterat, doctorat, vrăjeală.
Teoretic și tehnic e corect, a fost dublă măsură și presa a publicat ceva ce nu trebuia. Mă bucur pentru cei care sunt mulțumiți de rezultatele acestei anchete de prestigiu a dlui Târlă sau Tîrcă sau cum se numește cel citat de Aldus. Bravo, așa se face!
Moral, că tot îi place lui Aldus s-o dea pe moralitate, toată povestea asta arată cum suntem noi, românii. Am stabilit noi că Sorbona aia e the place to be, crema cremelor, plină de premii Noble și poleită cu aur, în Topul Hiturilor de pe MTV în fiecare săptămână. E, tot noi, ăștia care știm doar cum i-am bătut pe turci de-a lungul timpului, nu ne lăsăm păcăliți de alte Sorbone de-ălea…sucursale: băi, ori ești cu aia celebră, ori ne lași.
Ăsta cu Sorbona e doar un subiect, ajungem și la doctorat, unde gândim la fel. Pentru vax-albina e mare efort intelectual, pentru Ponta n-a fost să fie, iar pentru Ludditus nici ăla nu mai e ce-a fost. Pentru că dacă faci un sondaj printre români o să afli că e complicat cu doctoratul ăsta, numai cei vrednici al trebui să-l aibă, iar politicienii îl au pe nașpa. În realitate doctoratul e ca un permis de conducere, dar în domeniul cercetării. Faptul că ești șofer cu acte în regulă nu te face un șofer bun sau un pilot de curse. Faptul că orice asistent universitar trebuie să-l aibă, ca orice facultate să se Sorbonizeze cât mai sus în statistici, a făcut ca valoarea unui simplu titlu de „doctor of philosophy” să fie diluată cu timpul.
@Liviu: e important ce scrie pe diplomă, nu ce spui că ai absolvit. La toate politehnicile s-a schimbat structura în ultimii 20 de ani și, cu tot cu științele comunicării, poate tot inginer ai ieșit. Dar așa trebuie să fim noi, ingineri de-ăia adevărați, nu vrăjeală. Morala e că tot timpul aplicăm dubla măsură.
Tocmai mi-ai confirmat punctul de vedere cu asta: «Faptul că orice asistent universitar trebuie să-l aibă, ca orice facultate să se Sorbonizeze cât mai sus în statistici, a făcut ca valoarea unui simplu titlu de „doctor of philosophy” să fie diluată cu timpul.»
Iar apropo de «ingineri de-ăia adevărați, nu vrăjeală»: ai dumneata idee câți ingineri mecanici, unii cu PhD, dar cu ZERO simț ingineresc, sunt în Germania, unde lucrează la mari companii? Ingineri din ăia de mouse, care nu au văzut fabrică în viața lor. Ingineri pentru care tot ce proiectează sunt niște pixeli pe ecran. Ingineri care habar nu au de prelucrabilitatea materialelor. Ingineri care ar spune că sticla lui Klein e OK, dacă așa le-a ieșit lor din calcule. Ingineri cărora trebuie să le spună alți inginerii, unii veniți mai din Est, care e fenomenul care duce la nenorocirea aia de model.
@dam
“Si eu am lucrat la xerox, doar ca la ala cu ‘x’ nu cu ‘X’. Si nu faceam soft de imprimante, ci doar tipaream niste coli A4 (“pe pe-o” – ca sa nu zic simplex).”
Inainte de asta, cautam animatori. Insa surpriza, au venit la interviu niste animatori… de club de noapte, pe cand noua ne trebuiau animatori 3D, in Maya si 3DStudio Max. Ce mai conta lista de cerinte din job description, baiatul era animator, nu?
Cam asa si aici, a facut la Sorbona, gata, e ce trebuie!
Nu-mi dau seama daca esti ironic sau nu. Probabil ca esti, caz in care nu inteleg de ce te cramponezi atata de o stire prezentata prost, si (din punctul meu de vedere) prezentata intr-un mod pupincurist.
“doar pe-o parte” {asta am vrut sa scriu}
@Aldus – “Butonul de edit Ânapoi!” 😀
@Ludditus
De acord în linii mari cu prăbușirea sistemului de învățământ.
Consideri că Lui Nicușor Dan i se potrivește sintagma de „mediocru sclipitor”? 🙂 Dacă ar fi să sumarizez ce-ai zis aici despre el, cam așa l-aș descrie. Eu merg mai degrabă pe varianta lui Valentin Stan, de „hologramă”.
@dam167
La articolul ăsta zici că teoretic și tehnic e corect, dar apoi o dai pe tot felul de colaterale. La articolul despre blocarea autorizației pentru spitalul SANADOR ai zis că teoretic a greșit, dar practic i-ai găsit tot felul de scuze și m-ai scos manipulator. Câteodată e bună și componenta morală, dar unora vă lipsește.
Despre Adrian Tîrcă am scris aici.
@Liviu
După turul 2, o să avem și buton de corectare a comentariilor. 😀
Să fie Nicușor Dan un „mediocru sclipitor”? Nu știu, personajul este mai complicat, și voi preciza că NU îmi place, dar încerc să fiu obiectiv.
Ca om, are multe beteșuguri. E cam îngust la minte, și deși în general pare onest, nu pare a fi întotdeauna cazul. Nu are curajul afirmării propriilor convingeri, cum a fost cazul când el de fapt a votat pentru „familia tradițională”, dar s-a ascuns în spatele neutralității pe care a cerut-o de la USR, și care era atât de importantă pentru el (căci îndemnul la boicotare urma să invalideze referendumul) încât s-a expulzat din USR. Culmea este că nu este ultraortodox și nu este luat cu acte cu mama copiilor săi, însă nu-i plac gheii.
Ca manager, este lipsit de talent.
Ca politician, cred că e cam pe dinafară. Nu știu unde să încadrez funcția de primar general: la management sau la politrucie?
Știu că nu știe să delege, că încearcă să decidă singur, că este înclinat spre micromanagement. Prin definiție, asta e o imensă bilă neagră. Știu însă cum era tata în anii 80, și cum incompetența și fușereala sunt atât de răspândite (sunt și acum, și nu doar în administrație, ci și în marile companii multinaționale), încât uneori refuzul de a delega un task este justificat. Totuși, asta nu trebuie să afecteze respectarea termenelor (deadlines), iar la Primăria Capitalei se pare că asta s-a întâmplat.
În „cazul Sanador”, deși chestiunea este relativ complexă, Nicușor Dan s-a ambiționat. Și a greșit. Ce naiba, ce au hotărât instanțele alea nu era chiar atât de sever ca decizia CCR. Îți place, nu-ți place, aveai dreptul să semnezi. Iar ca să semnezi in extremis precizând în text că tu consideri că nu ai acest drept este 100% ticăloșie.
Este suspectă și hotărârea de a candida la președinție, când tot el insistase că mai are nevoie de cel puțin încă un mandat ca primar ca să poată să facă ceva vizibil. Cu siguranță a fost împins de la spate, negreșit că are acum niște obligații.
Firește că este un rău mai mic decât Simion, însă este inadecvat chiar și din perspectiva atribuțiilor teoretice ale președintelui, legate în principal de siguranța națională și politica externă. Când este necesară o implicare puternică în realizarea unui guvern, aici unul ca Băse ar fi fost mult mai nimerit. (L-am votat pe Băse prima oară, apoi nu, și am votat pentru suspendare.)
Mediocru? Culmea că da. Și ca matematician, după ce a terminal liceul s-a cam pierdut în „meandrele concretului”, nereușind să se „ancoreze în sinergia faptelor”. Repet, reușita lui majoră este École Normale Supérieure. Nimic altceva.
Sclipitor? N-aș merge până într-acolo. Apropo, rezolvările lui publice de probleme de matematică sunt ultra-fușerite, iar în cazul problemei propuse de CTP, cele două soluții nici măcar nu sunt soluții. La orice nivel, dar mai cu seamă la cel preuniversitar, rezolvarea se cere riguroasă, nu „din avion”. Nicușor Dan cel adult și post-parizian este de o lene intelectuală atroce. Sau are ADHD. Îmi vine chiar a zice că „s-a dus la Paris bou și s-a întors vacă”.
Opinez că va fi al doilea care va zice că l-a mâncat Sistemul. Și mai opinez că va lua niște decizii catastrofale.
Asta avem, cu asta defilăm. Iar faptul că aproape toată presa i-a creat deja un cult al personalității nu ajută.
@Ludditus: nu am idee. Ăia din esti sunt uneori mai deștepți dar mai încuiați ca ăia din est, în timp ce diplomele și cercetarea evoluează, în sensul că se transformă. Cei din esti îi salvează pe ăia din vest, însă tot au buda în fundul curții. Uneori e știință, alteori doar aroganță. Doctoratele și cercetarea trebuie evaluate în funcție de realitate, nu de standardele pe care ni le imaginăm noi. Ăia din est sunt mai motivați și mai săraci, nu neapărat mai deștepți. Ca idee, nu încercam să te contrazic când spui că cercetarea s-a îndepărtat de anumite rigori, ci că trebuie privită așa cum e, cu bune și rele.
@Liviu: nu mă interesează prea mult știrea, pentru mine contează prea puțin detaliile astea în acest context – avem un președinte (bun sau rău) și investigăm instituțiile care i-au dat la un moment dat niște diplome, în loc să ne concentrăm pe ce e de făcut – aici e ironia de fapt. După părerea mea, Nicușor e mai bun doar pentru că se potrivește mai bine contextului, în sensul că e tolerat de alții, poporul ne trage de fapt în jos, nu președintele.
@Aldus: ai fost manipulator. Tîrcă e, se pare, eroul de care nu știam că avem nevoie.
Cei din ești i-or fi salvând pe cei din vești, dar corectorul nu te-a salvat de data asta.
Să moară deci gânditorii și filosofii, care n-au nicio treabă cu „ce e de făcut”, și să trăiască oamenii producției! Da’ nu poți să te gândești la amândouă? Sunt mutual exclusive? Faptul că Nicușor Dan are sarcina ingrată de a scoate țara din situația deplorabilă în care se află înseamnă că nu mai am voie să scriu articole în care să investighez trecutul lui academic? Pentru că asta ar însemna că mă focalizez asupra a ce nu trebuie? Dar presa care îl ridică în slăvi nu crezi că se focalizează greșit? După 35 de ani, avem în sfârșit un nou geniu carpatin. Nu consideri că ar fi binevenit să corectezi imaginea deformată și hiperbolizată sub care e prezentat de massmedia cu una mai aproape de realitate? Nu crezi că asta ar fi în spiritul adevărului?
Nu am fost manipulator. Am prezentat niște fapte.
Observ că nici tu nu comentezi cu link spre blog. E din neatenție sau din proprie inițiativă?
Hai să mă mai bag în seamă o dată, apropo de „cei din est care-i salvează pe cei din vest”.
Intenția nu a fost de a generaliza. Nu se poate generaliza.
Când faci parte (nu doar eu) dintr-o categorie de români care, indubitabil, este un subset al „top 2%” în ceea ce privește educația, și dacă ai cunoștințe semnificative din mai multe domenii (atât umane cât și reale) și interese din tot atâtea domenii, pari un extraterestru pentru reprezentanții „top 2%” din SUA, Canada, UK, Franța, Germania. Acolo oamenii sunt cu o educație puternică într-un singur domeniu și nu au alte interese (a, poate au: sport, bere, Netflix, și mai ales chill). Mai exact, ei cunosc, uneori extrem de bine, un sub-sub-domeniu al profesiunii lor. Problema este că acesta fiind foarte îngust, adesea este inutil, căci lipsește viziunea de ansamblu.
Cu astfel de oameni care sunt la opusul „cheii franceze/engleze”, mai exact sunt „cheie de paișpe”, se ajunge la un paradox. În țările socialiste, câte o fabrică avea 25.000 de muncitori în loc de 1.200, pentru că. În capitalismul de azi, un concern multinațional are 3.000 de ingineri proiectanți și analiști în loc de 200, pentru că de-aia. Și e greu de găsit oamenii „liant” care să integreze ce fac „cheia tubulară de paișpe” și „cheia simplă de treișpe”.
Credeți că astfel de oameni, cum ar fi soția mea, care profesional este în „top 0.02%” (deși a abandonat doctoratul ca țiganul la mal), cu competențe largi, și cu expertiză dovedită în proiecte serioase în firme occidentale de mare nișă tehnologică, sunt apreciați? Ei bine, nu! Astfel de oameni nu ar trebui să fie angajați, și nici PFA care să lucreze ca un angajat, ci să-și facă firmă. Neamțul, în special, are niște ochelari de cal atât de mari, că nu poate asimila un specialist polivalent. El are nevoie de resurse umane simple, pe care să le pună „fiecare în căsuța ei sau lui”. Pentru expertiză multidisciplinară fie adună o duzină de marionete și pierde 80% din timp în ședințe sterile, ori contractează cu o firmă externă, plătind ora de lucru de 3 ori mai mult. Că atât îi duce mintea.
Mai grav este că și la un mare producător auto german veți găsi o compartimentare hidoasă. Să zicem că au nevoie de o analiză (FEA, vibrații, acustică, fluid dynamics, optimizări) pe care o contractează cu o firmă externă (care are expertiză mai mare cu produsele software folosite). Dar la un moment dat ar fi nevoie de date suplimentare, sau chiar de o părere avizată care s-ar putea obține dintr-o secție a fabricii din același sit cu centrul de dezvoltare respectiv. Nu știu cum se petrec lucrurile la Mioveni sau Titu, dar în Germania răspunsul din partea echipei care a cerut asistența experților externi este „nu se poate”. Asta pentru că neamțul a împins conceptul de „client intern” atât de departe încât nu doar că „nenea Hans de la secția cutare” nu poate ponta o oră pe un proiect al unei alte secții, dar este practic imposibil să faci un contract între cele 2 entități interne: până s-ar parcurge toate etapele birocratice, ar trece luni. Așa că pierzi ca prostul timp și bani și rulezi mai multe modele, aproape brute force, că ajungi vreodată la unul bun. Dacă avem computere și birocrație, trebuie să avem și autism instituțional.
În anii 50 și 60, Fiat și Renault au proiectat o groază de modele de mașini, mai multe generații de motoare, cutii de viteze, suspensii, cu câteva zeci de ingineri și multe sute de desenatori tehnici. Astăzi, marii fabricanți au nevoie de mii de ingineri și de-abia dacă reușesc să vină cu ceva marginally innovative, deși folosesc tehnică de calcul de se topește calota polară. Și încă Renault se descurcă; acum mă refeream la nemți. (Nu vorbesc de Stellantis, pe ăia top managementul i-a futut.)
Tot în Germania, mega-firmă. Inginer electronist român: „Avem nevoie de o cutie pentru acest ECU pentru motociclete. Cu conductivitate termică, etanșeitate, parametri.” Intern, nemțesc, oferta a fost, la preț de fabrică, €60, cu prima livrare peste 4 luni. Oferta chinezească: €20, cu prima livrare în 3 săptămâni. Au luat din China. Iar pe produsul finit scrie Made in Germany.
Duceți-vă oriunde în Occident. Reușiți să deveniți prieteni cu un occidental care să vă invite și acasă, sau să fie mai intim cumva, nu doar de o bere. Dacă aveți interese multiple vă va întreba câte facultăți ați făcut și de unde știți atâtea lucruri. El va fi bâtă. Cunosc de pildă un francez care este rara avis: violoncelist, șahist, linuxist, îi mai umblă mintea. Băi tataie, dar are uneori niște goluri de informație crăcănătoare! Știam eu în anii 80 mai mult despre aspectele occidentale despre care el astăzi e nul, deși ele nu țin de trecut, ci sunt și azi de actualitate. Și este fix ca neamțul care dacă nu are cheie de 14 moare căci se scufundă vaporul sub el, căci „nu poate” repara. De fapt, nu gândește mai departe de vârful nasului sau de „i = i + 1”, ce să mai zici de „out of the box”. Așa este occidentalul NORMAL, dar „educat”. Poate să aibă, ca americanii, o duzină de diplome înrămate pe pereți, dar este ramplasabil de un robot.
Firește, România are un procent groaznic de analfabeți funcțional, însă vârfurile sunt adesea vârfuri de tip polymath, polyhistor, ca în Renaștere. Sau doar polivalent în meseria lui. Singura profesiune în care polivalența este apreciată în Vest este software development: aici ți se cere expertiză în 12 limbaje de programare și în 300 de frameworks JS.
Chestia asta am auzit-o de la mulți: străinii sunt pricepuți într-un domeniu îngust și rămân chiar foarte uimiți când iau contact cu un român polivalent: „Cum, dom’le, de te pricepi la toate?” Sau: „De ce te bagi la asta, că doar nu e domeniul tău?” Românul fiind mult mai descurcăreț și dezghețat de fel.
Un rezultat neîndoielnic al fărmâțării educației, care și-a pierdut caracterul și abordarea holistică și universală din trecut, ajungând să aibă – și iată că mai ales în țări civilizate – un specific ultra-specializat și să producă idioți pe bandă rulată, cu ochelari de cal, dar super-competenți pe nișa lor. Adică, practic, niște roboței programați să facă piulițe sau șuruburi de o anumită dimensiune, dar autiști în raport cu orice altceva.
Aceeași părere la Manowar (Open Cube), care nu se ferește să-i facă pe străini idioți (iar el lucrează chiar în IT, parcă în Marea Britanie). Aceleași probleme cu internalizarea, plus prostia imundă a șefilor de proiecte, plus cotele de incluziune în rândul angajaților (nescrise, dar practic obligatorii) șamd.
Dacă mai adaugi componenta puternic ideologizantă a educației moderne, îți dă că trebuie să fii de excepție ca să nu ieși spălat pe creier dintr-o facultate occidentală.
Văd că degeaba fac eu click pe „Like”, că nu se schimbă nimic. Să fie browserul meu de vină, să fie tensiunea nominală…
Altora le merge, în felul următor: se poate da like, iar cel care primește like primește și o notificare WP cu cine i-a dat like, dar public nu se afișează decât numărul de like-uri. Mai sus există câteva comentarii cu like. Altfel, nu m-am ocupat de chestia asta, iar opțiunea de like e introdusă recent, via Jetpack. Pe WordPress.com se vede și cine a dat like. Dacă știi vreun plugin sau vreo soluție mai bună, sunt receptiv. Deși prefer să am cât mai puține pluginuri.
Dar poate fi de la browser, că și eu pățeam la fel cu un browser mai vechi. Apărea că am dat like și la refresh dispărea. Asta pe toate blogurile, atât pentru like-uri la articole cât și pentru like-uri la comentarii (așa că merită să verifici și pe alte bloguri).
Update:
Nu.
Nu.
Nu.
ENS Cachan, în fapt ENS Paris-Saclay, este fosta Université Paris-Saclay, care pe vremea lui ND era Université Paris-Sud sau Paris-XI. Ea nu a avut niciodată și nu are nimic de a face cu ENS Ulm, singura ENS adevărată. Or, după ce a fost ales, adevărata ENS l-a felicitat pe situl oficial, ba chiar zice: „Ci-dessous, le post de l’a-Ulm, l’association des anciens élèves, des élèves et des amis de l’École normale supérieure, saluant la victoire de Nicușor Dan.” Alumnii de Ulm, da?
Deci ND este normalian „pe bune”, de aceea am zis că cea mai mare realizare a sa este ENS.
Să nu ne încrâncenăm până ne dă borșul pe nas.
Nu pot comenta la boul ăla pe FB.
Ești sigur?
Masteratul nu e obținut la ENS-Ulm, dar asta nu înseamnă nimic. ChatGPT mănâncă căcat. Nu a putut da link-uri care să dovedească afirmațiile făcute. Acea „perioadă de studiu” la ENS-Ulm înseamnă că a fost admis la ENS-Ulm, ceea ce nu-i de colo. Poți urma masterul în altă parte, care-i problema?
Afirmația „Nicușor Dan nu a primit nicio diplomă de la ENS Paris (Rue d’Ulm)” nu e dovedită. O diplomă de absolvire trebuie să aibă, chiar și fără masterat.
Apoi, este greșit că „ENS Paris (PSL) îl prezintă ca alumnus generic al École Normale Supérieure”. Îl prezintă ca „a-Ulm”! De altfel, mai la vale, același ChatGPT recunoaște: „Este postarea asociației a-Ulm.”
Ce căcat e aia „recunoaștere post-factum, simbolică”?
ChatGPT tot speculează, căutând să satisfacă afirmația ta inițială: „ENS Cachan, unde s-ar potrivi mai bine anumite aspecte din CV-ul la capitolul educație.”
Căutare în anuarul a-Ulm:
Dan Nicuşor 1992 s
unde „s = promotion scientifique concours « Ulm »”
Rog foarte mult a se înceta cu mâncarea de căcat.
Na, bre, Jurnalul Oficial, căci răpciugosul până nu vede nu crede!
Arrêté du 14 septembre 1992 fixant la liste de classement au concours 1992 pour l’entrée à l’Ecole normale supérieure (troisième concours)
Arrêté du 29 août 1996 portant ordre de classement au concours d’entrée en première année à l’Ecole normale supérieure, section Lettres (premier concours)
Și este aia din Ulm, în PLM, căci se emit decizii separate pentru: Cachan; Lyon; Fontenay – Saint-Cloud. Toate au câte două sesiuni de concursuri, doar Ulm are uneori trei. Documentele sunt pe grupuri de specializări.
Am uitat să-l copiez și pe „2bis Moroianu Andréi, de nationalité roumaine.” Ce pare totuși cel mai probabil este că Nicușor a intrat „pe banii lui” la ENS, dar nu a terminat și s-a transferat la Paris-XI, de unde a luat masterul. Nu i-or mai fi ajuns banii, și poate că a obținut o bursă de studii dincolo. De fapt, în CV spune că a făcut „studii la ENS”, și a fost felicitat ca „fost elev”, nu ca absolvent licențiat al școlii!
Contează că Nicușor Dan a fost admis în Rue d’Ulm ca „élève hors cadre”, dar și faptul că ENS-Ulm are parteneriate cu alte universități pentru masterate și doctorate.
Concluzia e locul în care te-ai oprit din gândit pentru că ai obosit.
Da’ ai căutat, nu glumă! Ai scris și un articol. N-am reușit să-l citesc (decât foarte pe diagonală) că am avut treabă azi; revin poate diseară sau mâine. Ce înțeleg până acum, așa pe scurt, e că Nicușor Dan nu-i special doar în calitate de personalitate și om politic, ci a fost special și la școală.
PS: L-ai căutat cumva și în arhivele celor de la ENS Cachan? 😆
Da, l-am căutat la toate celelalte ENS-uri, și nu l-am găsit. Pe bune.
@Aldus,
Care-i problema ta? Te simți mai deștept decât ND sau ai doar porniri securistice?
Astea sunt problemele tale, nu ale mele. De asta le și vezi la alții.
Iar repeți prostiile astea?
Albinuțo, modul în care îi vedem pe ceilalți corespunde adeseori cu propriile noastre filtre din ochelari. Eu n-am problemele de mai sus, dar dacă tu le vezi la mine sau consideri că asta mă animă, înseamnă că în locul meu, atunci când ai scrie un astfel de articol dublat de niște astfel de comentarii, asta e ceea ce te-ar anima pe tine. Și de asta îmi atribui mie aceste motivații. Că nu vezi, nu îți poți imagina, nu poți concepe că ar exista și altele. E un fel de proiecție pe care o practici cu brio, după care, atunci când interlocutorul îți atrage atenția asupra ei, spui că-i „o prostie”.
Dacă nu mă crezi, întreabă un psiholog. Știu că-i dificil să-ți îndrepți lanterna asupra propriei tale ființe, mai ales atunci când asta te poate pune într-o lumină mai puțin plăcută, dar pe de altă parte n-am niciun interes să vă menajez sensibilitățile. Încă o dată: faptul că tu mă vezi așa arată că cele două sunt problemele tale și nu ale mele. Mă vezi așa cum ești tu, nu așa cum sunt eu.
@Ludittus: tot aud asta cu 2% și 0.nuștiucât% la aitiști, nu-mi place. Confunzi motivația datorată sărăciei cu educația și inteligența. La modul ideal da, un român de-ăsta cu procente rezolvă mult mai multe, dar când ajungi într-o organizație mare nu mai merge să sari peste birocrație pentru a atinge un scop, indiferent cât de eficient ți se pare că se rezolvă lucrurile. Nu ne mai putem întoarce la ce făceam în trecut pentru că acum suntem cu remote, burnout, stat cu copiii, medii toxice și corectitudine politică – oricât de aiurea sună, multe dintre ele dau glas unor probleme reale care în trecut au afectat sănătatea mentală a oamenilor.
Direcția educației trebuie să fie dată de nevoile țării – poate neamțul de asta a avut nevoie. Românul e polivalent, dar pică în toate topurile. Avem analfabetism funcțional și mare lucru nu se întâmplă în țară – creștem doar datorită contextului european. Oamenii în general nu mai creează nimic, poate de culți ce sunt. Cantitatea mare de informație (incompletă și distorsionată) din școli lasă o falsă impresie de cunoaștere. Uită-te ce bine stăm la capitolul coordonare sau afaceri, nu reușim nicicum să scoatem capul la nivel colectiv.
@Aldus: e așa descurcăreț românul încât la el în țară nu reușește mare lucru. Ăia cu adevărat descurcăreți fug de sărăcie și, în mod ironic, îi fac proști pe cei ce au creat societăți din care vor ei să facă parte.
În schimb suntem foarte aroganți, așa dezghețați cum ne credem. Să vezi câți oameni reușesc să explice chestii de orientare unui străin, sau cum se uită tinerii ăia de la casa unui McDonalds la un străin. Sau cum conaționalii noștri nu sunt în stare să urmărească niște instrucțiuni simple în țările civilizate.
@dam167: Nu confund nimic, iar cei „top 2%” NU sunt cei din IT. Software developers, software architects and so on sunt de fapt printre cei mai autiști și mai monomaniacali, ba chiar și printre cei mai inculți cetățeni ai planetei. Tu ești cel care confundă incapacitatea de coordonare și guvernare cu distribuția deschiderii de minte. Milioane de mediocri, din care mulți pot fi hiper-experți în domenii ultra-înguste, se pot guverna mai bine decât masele de giboni care au o pătură de polivalenți care însă nu poate să răzbată. Pe de altă parte, caz punctual, Germania „merge bine” sau încă binișor din pură inerție. Oamenii sunt extraordinar de idioți, iar corupția e bine ascunsă, are ștaif, dar este peste tot! Proștii ăia nu știu să o vadă, după cum nici românii care se uită în sus la occidentali nu vor să o vadă. Apropo de democrație, cât de democratic este să alegi primarii pentru mandate de 8 ani? Cât de democratic este să ai 24 de ani același primar, cum știu un caz foarte concret? Și cât de democratic este ca un independent sau un reprezentant unic al unui partid în consiliul orășenesc să aibă timp de vorbire alocat de 45 de secunde? O ultimă observație: o autocenzură mai mare decât în presa germană cred că vei găsi numai în China. Acum, că s-a schimbat guvernul, s-a dat drumul la „vorbiți și despre problemele create de migrația masivă cu pluta, și despre criminalitatea în creștere”. Până acum, nu aveai ce citi în presa germană (și încă nu ai). Ca în China, construim o societate armonioasă, tovarăși.