Există printre noi unii care consideră că așa-zisa Inteligență Artificială, care acum este pe cai mari, se arată extrem de promițătoare din punct de vedere al capacităților sale și nu peste mult timp va ajunge să facă minuni. Goe, de exemplu, spunea undeva, într-un dialog cu Renata, că ne va da clasă inclusiv la capitolul artă. Personal nu-s deloc convins de asemenea afirmații entuziaste, și asta din motivul particular că sunt convins de exact opusul lor. Dar mi-am zis: hai să încerc. Așadar:
Fă o analiză pe larg asupra a ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Europeană începând cu 2020. Se poate considera că UE se îndepărtează de la democrație?
La care ChatGPT1Varianta simplă, fără „Căutare”, fără „Raționează”. mi-a răspuns:
Uniunea Europeană după 2020: Evoluții majore și impactul asupra democrației
Începând cu 2020, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o serie de crize succesive care au influențat profund modul în care funcționează instituțiile europene, raportul de putere dintre statele membre și direcția generală a blocului comunitar. Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică, inflația și ascensiunea unor curente iliberale au remodelat UE și au ridicat întrebări despre viitorul său democratic.
Această analiză va explora principalele momente-cheie din ultimii ani și va răspunde la întrebarea dacă Uniunea Europeană se îndepărtează de la democrație.
1. Pandemia de COVID-19 și centralizarea decizională
Criza sanitară globală din 2020 a forțat UE să acționeze rapid, expunând atât punctele slabe, cât și tendințele de centralizare ale blocului comunitar.
Măsuri luate:
- Lansarea NextGenerationEU, un fond de redresare de 750 miliarde de euro, prin care Comisia Europeană a împrumutat bani în numele statelor membre. Acest mecanism a fost o premieră și a marcat un pas important spre federalizare.
- Gestionarea vaccinurilor – Comisia Europeană a negociat contractele cu marile companii farmaceutice în numele statelor membre, un proces criticat pentru lipsa de transparență.
- Impunerea certificatului verde digital, care a fost perceput de unii cetățeni ca o limitare a libertăților individuale.
Impact asupra democrației:
- A crescut puterea Comisiei Europene, în detrimentul statelor membre, fără un control democratic clar asupra procesului.
- Măsurile au fost adoptate rapid, fără o dezbatere publică extinsă, ceea ce a redus transparența decizională.
2. Războiul din Ucraina și limitarea dezbaterii publice
Invazia Rusiei în Ucraina (februarie 2022) a generat o reacție unitară din partea UE, care a impus sancțiuni drastice împotriva Rusiei și a oferit sprijin militar și financiar Ucrainei.
Măsuri luate:
- Sancțiuni economice fără precedent împotriva Rusiei, cu impact major asupra economiei europene.
- Suspendarea presei rusești de stat (RT, Sputnik) pe teritoriul UE, decizie care a ridicat întrebări despre libertatea presei.
- Acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, deși acestea nu îndeplineau în totalitate criteriile stabilite.
Impact asupra democrației:
- Limitarea pluralismului în mass-media – chiar dacă propaganda rusă reprezintă un risc, interzicerea unor canale media a fost văzută de unii ca o restricționare a libertății de exprimare.
- Decizii rapide luate de liderii UE, fără consultare populară – sancțiunile și sprijinul militar au fost hotărâte de elitele politice, fără un referendum sau un proces democratic clar în statele membre.
3. Criza energetică și intervenționismul economic
Criza energetică declanșată de sancțiunile împotriva Rusiei a forțat UE să adopte măsuri rapide pentru reducerea dependenței de gazele rusești.
Măsuri luate:
- Plafonarea prețurilor la energie și măsuri de reducere a consumului.
- Accelerarea tranziției verzi, cu impunerea de reguli mai stricte privind emisiile și utilizarea combustibililor fosili.
- Investiții masive în energie regenerabilă, dar și în surse alternative precum gazele naturale lichefiate din SUA.
Impact asupra democrației:
- Decizii economice luate la nivel central, fără consultare națională – politica energetică a fost dictată de Bruxelles, iar statele membre au avut puțină marjă de manevră.
- Critici privind lipsa de transparență – unele contracte pentru aprovizionare cu gaze au fost încheiate fără licitații publice clare.
4. Creșterea puterii birocrației europene
În ultimii ani, Comisia Europeană a preluat din ce în ce mai multe atribuții, consolidând un model mai centralizat de luare a deciziilor.
Exemple relevante:
- Aplicarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept, prin care Polonia și Ungaria au fost sancționate financiar.
- Impulsionarea unor legi europene cu impact major, cum ar fi interzicerea motoarelor termice până în 2035, fără o consultare democratică extinsă.
- Reglementări stricte în domeniul digital (Legea Digital Services Act și Digital Markets Act), care oferă UE mai mult control asupra marilor platforme online.
Impact asupra democrației:
- Creșterea influenței Comisiei Europene, un organism nereprezentativ ales direct de cetățeni.
- Aplicarea selectivă a normelor privind statul de drept, ceea ce a alimentat acuzațiile de dublu standard.
5. Ascensiunea naționalismului și euroscepticismului
În mai multe state membre, partidele naționaliste și eurosceptice au crescut în popularitate ca reacție la centralizarea decizională de la Bruxelles.
Exemple:
- Italia (Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni) – un guvern de dreapta naționalist a preluat puterea în 2022.
- Olanda (Geert Wilders, PVV) – ascensiunea unui partid anti-UE și anti-imigrație.
- Franța, Germania, Spania – partidele eurosceptice și populiste sunt în creștere în sondaje.
Impact asupra UE:
- Creșterea opoziției față de centralizarea puterii la Bruxelles.
- Riscul unei fragmentări politice care ar putea încetini procesele decizionale europene.
Concluzie: UE se îndepărtează de la democrație?
Uniunea Europeană nu a devenit un sistem nedemocratic, dar există semne îngrijorătoare că se îndreaptă spre un model mai tehnocratic și centralizat, în care deciziile sunt luate de un cerc restrâns de lideri și birocrați.
🔹 Argumente pro-democrație:
- UE promovează valorile statului de drept și încearcă să combată corupția.
- Alegerile europene și naționale rămân competitive.
🔹 Argumente contra-democrației:
- Creșterea puterii Comisiei Europene și luarea deciziilor fără consultări democratice.
- Limitarea dezbaterii publice și tendința de a marginaliza vocile critice.
Dacă această tendință continuă, există riscul ca UE să devină mai degrabă o entitate suprastatală cu un control democratic redus, ceea ce ar putea duce la o creștere și mai mare a euroscepticismului în rândul cetățenilor europeni.
Dar eu nu am acces la ChatGPT Plus, care-i pe bani. Presupun că doamna avocat Elena Radu are, pentru că iată ce răspuns a primit dumneai la o întrebare similară („Fă o analiză proprie asupra a ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Europeană începând cu 2020. Se poate considera că UE se îndepărtează de la democrație?”):
Uniunea Europeană a trecut printr-o serie de schimbări politice și economice majore începând cu 2020, iar unele dintre aceste evoluții ridică întrebări despre direcția democratică a blocului. O analiză obiectivă arată că UE s-a confruntat cu o consolidare a puterii instituțiilor centrale, o reducere a autonomiei statelor membre și o limitare a dezbaterii politice pe anumite teme sensibile.
1. Creșterea centralizării și limitarea suveranității naționale
În ultimele două decenii, dar mai ales din 2020 încoace, UE a accentuat tendința de a transfera decizii importante de la nivel național către Bruxelles. Acest lucru a fost justificat prin nevoia de „unitate” în fața crizelor – fie că vorbim de pandemie, criza energetică sau războiul din Ucraina.
- Pachetul de redresare economică post-pandemie („NextGenerationEU”) a impus statelor membre condiții stricte pentru accesarea fondurilor, permițând Comisiei Europene să intervină în planurile economice naționale.
- Mecanismul de „Stat de Drept” a fost folosit pentru a suspenda fonduri destinate unor state ca Ungaria și Polonia, invocând „probleme cu independența justiției” – însă interpretarea criteriilor a fost adesea selectivă.
- Politica energetică – după criza generată de reducerea importurilor de gaz din Rusia, Comisia Europeană a promovat soluții centralizate, inclusiv achiziții comune de gaz și reglementări stricte privind sursele de energie utilizate de statele membre.
2. Cenzura și reducerea diversității opiniilor
- Reglementările impuse de UE asupra „dezinformării” – prin acte legislative precum Digital Services Act (DSA) – permit Bruxelles-ului și companiilor Big Tech să filtreze conținutul online, uneori fără un cadru clar de contestare.
- Presa europeană a devenit mai dependentă de fondurile UE, ceea ce poate limita criticile la adresa instituțiilor europene. Fondul European pentru Jurnalism este un exemplu de astfel de control indirect.
- Excluderea din spațiul public a opiniilor contrare pe teme sensibile – inclusiv în ceea ce privește politica sanitară, războiul din Ucraina sau tranziția energetică.
3. Creșterea influenței Bruxelles-ului asupra alegerilor naționale
- UE a intervenit în politica internă a mai multor state, inclusiv prin sprijinirea anumitor forțe politice în alegeri. De exemplu, în Polonia și Ungaria, Bruxelles-ul a avut poziții clare împotriva partidelor de guvernământ și a finanțat grupuri de opoziție prin diverse programe.
- În cazul Slovaciei și Italiei, după ce guverne mai conservatoare au câștigat alegerile, au fost imediat supuse unor presiuni economice și politice.
4. Războiul din Ucraina și poziția UE
- UE a urmat aproape fără dezbatere deciziile SUA privind sancțiunile economice împotriva Rusiei, deși multe dintre acestea au afectat mai grav economiile europene decât pe cea rusă.
- Orice opinie contrară sprijinului necondiționat pentru Ucraina a fost marginalizată, chiar și atunci când venea din partea liderilor aleși democratic, precum Viktor Orbán.
- Instituțiile UE au încercat să impună un discurs unic pe această temă, ignorând diferențele de interese între statele membre.
5. Concluzie: UE se îndepărtează de democrație?
Dacă definim democrația ca fiind guvernarea bazată pe voința poporului, exprimată prin alegeri libere, dezbateri deschise și suveranitatea statelor membre, atunci Uniunea Europeană a făcut pași importanți în direcția opusă.
- Creșterea centralizării – Deciziile majore sunt luate de instituții nealese (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană), în timp ce parlamentele naționale pierd influență.
- Limitarea libertății de exprimare – Cenzura online și controlul asupra presei sunt în creștere.
- Politizarea fondurilor europene – Distribuirea banilor nu se face doar pe criterii economice, ci și politice.
- Lipsa dezbaterii reale – Opoziția față de unele politici UE este rapid delegitimată ca fiind „extremistă” sau „pro-rusă”.
Pe scurt, Uniunea Europeană se îndreaptă tot mai mult spre un model de control birocratic, în care deciziile sunt luate la Bruxelles și impuse statelor membre, fără a ține cont de voința cetățenilor acestora. Aceasta este o tendință îngrijorătoare care ar putea duce, pe termen lung, la o criză de legitimitate a proiectului european.
Răspunsul la celelalte două întrebări puse de Elena Radu („Ce a făcut UE raportat la România?” și „A intervenit UE în alegerile din România?”) le găsiți pe pagina dumneaei, alături de capturile de ecran aferente.
Ajunși în această neașteptată situație, ce ne rămâne de făcut dacă nu să-l etichetăm și pe ChatGPT drept agent de propagandă rusească? 😆
Ce să facem dragă Aldus dacă materialul introdus în ChatGPT este un copy paște al materialului care dă vânturi pe Telegram. Răspunde săracul ChatGPT în funcție de materialul introdus, iar drăguțele de Musk Vance Trump si cu acoliți neiubitori de UE au dispus introducerea de material anti-UE iar acum UE e un sistem dictatorial asta spre amuzamentul tău Aldus. Râzi tu Aldus râzi dar nu e râsul tău? Bandiții folosesc ChatGPT să manipuleze conștiința popoarelor. E nevoie de deșteptare Aldus, de deș-tep-tare
Hm, oare Schwab si Soros sa fi pus ghiara si pe AI, ca pe ei vad ca nu-i mentioneaza ca fiind Tatucii crizei marxist-globaliste?
Oricum ChatGPT e mic copil pe langa ChatOsav. Un exemplu care te face sa plangi de mila. Uite cum alde Georgescu a ajuns victima AI
Conform lui Frank Parlato, serviciile de informații române, cu sprijinul Comisiei Europene și al țărilor NATO UK, Canada, Estonia, precum și al Ucrainei, au folosit un software (Osavul) bazat pe Inteligență Artificială pentru a analiza modul în care s-a desfășurat campania electorală a lui Georgescu. Softul Osavul a identificat că 85% din conținutul online de campanie al lui Georgescu era generat de profile false, boți și clipuri generate AI, care au manipulat algoritmii social media cu scopul de a amplifica mesajele pro-Georgescu. Analiza acestor operațiuni a condus la domenii de email rusești, precum rambler.ru, se arată în articolul publicației americane despre campania electorală din România. Artvoice menționează că Georgescu a făcut parte din United Nations Glogal Sustainable Index Institute (UNGSII), o organizație al cărei CEO este Roland Schatz. Călin Georgescu a fost director în cadrul UNGSII în perioadaa 9 iulie – 14 decembrie 2016. Artvoice precizează că Georgescu a scris în CV-ul său că a fost „director și consilier special” la ONU, chiar dacă UNGSII nu are nicio legătură cu Națiunile Unite. După anularea alegerilor prezidențiale din România, Roland Schatz a publicat un articol în Frankfurter Allgemeine Zeitung, publicație parte a Tenor Media (al cărei proprietar este același Schatz), în care l-a catalogat pe Georgescu drept „o victimă” și nu o persoană susținută de Kremlin.
Este GPT/IA, prorus/antiUE, în evaluări! Nici o problemă! Se umblă la algoritmi și se rezolvă! Doar să dea dea tăticul Sam ordin!
Răspunsul primit la întrebarea pusă este interesant, mai ales pentru cei intoxicați cu propagandă proUE și anti rusă! Ar putea deschide ochi! Pentru cine vrea să vadă!
@Popeye Marinelu
Am dezactivat opțiunea de căutare pe net înainte să-l întreb. Iar dacă nu ești de acord cu ceva din ce-a zis, arată care afirmație făcută de el este eronată. Și da, ți-ar prinde bine să te deștepți.
@Papagigli
Păi, nu l-am întrebat de criza marxist-globalistă sau de persoane responsabile.
@Popeye Marinelu
Softul „bunul simț” a analizat mesajele electorale din presă și televiziune ale celorlalți participanți (că Georgescu n-a avut) și a ajuns la concluzia că 100% dintre ele au fost pe bani. Totuși, lumea le-a preferat pe celelalte, care-l promovau pe Călin Georgescu.
Și nu ăsta e subiectul de față. Poți te rog să te ții de tema acestui articol, sau e prea dificil pentru tine?
@Mihail
Este un soft american, dezvoltat de OpenAI, și lumea se plângea că e prea „corect politic”, woke etc. Dacă până și el zice că Europa o cotește spre totalitarism birocratic…
Am căutat să văd de unde vine propaganda propagata de PM. Am găsit mai întâi asta: https://adevarul-ro.cdn.ampproject.org/v/s/adevarul.ro/amp/politica/georgescu-finantat-de-un-critic-dur-al-lui-trump-2424201.html?amp_gsa=1&_js_v=a9&usqp=mq331AQIUAKwASCAAgM%3D#amp_tf=De%20la%20%251%24s&aoh=17404303217248&referrer=https%3A%2F%2Fwww.google.com&share=https%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Fpolitica%2Fgeorgescu-finantat-de-un-critic-dur-al-lui-trump-2424201.html
@Aldus
Când am zis de modificarea algoritmilor am făcut referire la o situație, petrecută în ultimii doi ani, cu afișarea, de către IA, preponderent a persoanelor albe, nu mai știu cu precizie în ce situații, de unde ideea că IA e rasistă și se punea problema modificării algoritmilor pentru corectitudine politică! Adică a persoanelor negre sau galbene sau roșii! Așa și cu rezultatele returnate la interogarea pe tema dată mai sus!
Mei, nu puteți să vă țineți de subiectul postării? Care nu-i Georgescu (pe care Popeye l-a menționat de 8 ori în comentariul ei, fără legătură cu articolul). Oricum, dacă ai adus în discuție zvonul respectiv, vezi ce zice Robert Turcescu despre el.
N-am întrebat ChatGPT ceva despre rasism. Am întrebat dacă UE mai servește interesele democrației. Și am impresia că mi-a dat un răspuns ușor îndulcit, tocmai pentru că e biased pro-UE. Sau pro modelele politice occidentale, pentru că, dragul meu, ChatGPT s-a antrenat pe și transmite mai departe narativa mainstream. Dacă ar fi fost mai obiectiv, cred că mi-ar fi dat un răspuns mult mai dur.
Alo, Alo Don Mihaly vezi Domne de treabă că inafara de blogerul care postează nimeni altul nu face propagandă propagata în WordPress. Comentariile sunt simple discuții nu influențează pe nimeni. Comentariile produc minime vizualizări deci implicații niet. Așa că tu comentează pe subiect și nu te mai lua de mine că eu nu m-am luat cu tine.
Aldusescule, daca ai intrebat de UE si de indepartarea de democratie cred ca normal ar fi fost sa-i mentioneze si pe papusarii care propovaduiesc inutilitatea democratiei. Ca doar Schwab e cel care a spus ca alegerile vor fi inutile si ca AI poate determina care sa fie capetenia ideala.
Aldus eu am comentat la subiect și mai mult decât atât am prezentat o alternativă la ChatGPT adică Osavul. Ce mă tot cerți? Comentez la subiect cum mă duce capul.
Papylici ChatGPT a menționat și el cât a putut dar jongleria cu informația din algoritmi nanocipati de pe net a dat răspunsul. Bineinteles un răspuns așteptat de Aldus că dacă intrebam eu cu siguranță răspunsul ar fi fost altul. Dacă nu a menționat nimic despre Schwab înseamnă că Schwabul nu există. Papylici e simplu, acum totul ține de algoritmi. AI e Mao inteligenta decât credem noi.
https://www.youtube.com/shorts/Uqp-d8sxgj8
Papylici ai trimis ceva ce are doar un like niciun comentariu cu unul care are o față de om suferind și dă din cap de zici că mai are doar o oră de trăit că vezi Doamne ar fi în pericol că vezi Doamne AI înlocuiește alegerile și el suferă. Pai da așa este AI deja a influențat alegerile. Este un fapt consumat.
Mda, Schwab e un caz. Deși eu sunt sigur că există mulți care sunt la butoane și gândesc așa, doar că se abțin public. Schwab e o fereastră înspre lumea elitei care conduce din umbră planeta.
Am trimis unei cunoștințe link-ul către contul de FB al doamnei Elena Radu la chestiunea semnalată în postare. Mi-a răspuns că a pus una din întrebările, menționate de doamna ER, lui GPT IA. Și iată ce mi-a răspuns:
a intervenit UE in alegerile din Romania?
ChatGPT said:
Uniunea Europeană nu intervine direct în alegerile din România sau din orice alt stat membru. Totuși, UE are mecanisme prin care monitorizează și sprijină procesele democratice, asigurând respectarea valorilor fundamentale, precum statul de drept, transparența și corectitudinea electorală.
Dacă există suspiciuni de influență externă, acestea sunt de obicei investigate de instituții independente, precum OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), observatori internaționali sau autoritățile naționale competente. În trecut, Comisia Europeană a atras atenția asupra unor probleme legate de justiție și statul de drept, dar fără a influența direct alegerile.
Am primit textul gata tradus.
Mă întreb dacă GPT nu răspunde cumva personalizat, funcție de un anume profil, situri urmărite, postări?
Răspunde personalizat în funcție de niște parametri pe care poți să-i trasezi. De asemenea, versiunea pe bani e mai bună decât cea gratuită (pe care am folosit-o eu).
Mă gândesc că GPT poate avea și un profil, pe bază de IP, al celui ce îl interogheaza! Pe baza acestui profil îți răspunde după cum ai avea așteptări! Posibil să greșesc!
Fă o analiză pe larg asupra a ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Europeană începând cu 2020. Se poate considera că UE se îndepărtează de la democrație?
Raspuns ChatGPT
Uniunea Europeană (UE) a trecut printr-o serie de provocări și transformări semnificative din 2020 până în prezent, care merită o analiză detaliată. Această perioadă a fost marcată de evenimente, precum pandemia COVID-19, criza economică și tensiunile politice interne și externe. În această analiză, vom explora aceste aspecte și vom discuta dacă UE se îndepărtează de la democrație.
Pandemia COVID-19
Pandemia COVID-19 a avut un impact profund asupra UE, determinând statele membre să își revizuiască politicile de sănătate publică și să colaboreze în gestionarea crizei. În primă fază, multe guverne au impus măsuri de restricție, ceea ce a generat discuții despre limitarea drepturilor individuale și impactul asupra democrației.
a. Gestionarea crizei
Unele state membre, precum Ungaria, au fost criticate pentru adoptarea de măsuri de urgență care au extins puterile executive. În acest context, se pune întrebarea dacă aceste măsuri au condus la o amânare a proceselor democratice. În timp ce unele guverne au folosit pandemia ca pe o justificare pentru consolidarea puterii, altele au demonstrat că pot gestiona situația fără a compromite valorile democratice.
b. Răspunsul economic
UE a răspuns la criza economică provocată de pandemie prin fondul de relansare Next Generation EU, care a permis redistribuirea de fonduri și a avut ca scop revitalizarea economiilor afectate. Acest plan a fost văzut ca un exemplu de solidaritate europeană, dar și ca o oportunitate pentru statele membre de a depăși disensiunile politice.
Tensiuni interne și externe
a. Populismul și naționalismul
Creșterea populismului și a naționalismului în diverse state membre a generat preocupări cu privire la viitorul democrației în UE. Partide și mișcări populiste au câștigat teren, promovând discursuri anti-UE și contestând valorile fundamentale ale Uniunii. Acest fenomen a fost evident în alegerile din Italia, Polonia și Ungaria, unde partidele de dreapta au obținut succese notabile.
b. Relațiile internaționale
UE s-a confruntat și cu provocări externe, cum ar fi tensiunile cu Rusia (în special după invazia Ucrainei în 2022) și China, care au adus în discuție aspecte legate de securitate și cooperare internațională. Aceste tensiuni au necesitat o reacție coordonată din partea statelor membre, dar au ridicat și întrebări despre coeziunea și unitatea UE.
Impactul asupra democrației
a. Statul de drept
Un aspect esențial în discuția despre democrație în UE este statul de drept. Comisia Europeană a început să aplice măsuri mai stricte împotriva statelor care nu respectă principiile fundamentale ale UE, cum ar fi independența justiției. Disputele cu Polonia și Ungaria sunt exemplele cele mai relevante în acest sens. Criticile privind erodarea statului de drept în aceste țări au fost acompaniate de solicitări de reforme și sancțiuni economice.
b. Este UE în declin democratic?
Deși există îngrijorări legitime cu privire la derapajele de la democrație în anumite state membre, calitatea democrației în UE rămâne diversificată. În unele țări, democrația este bine consolidată, în timp ce altele se confruntă cu provocări serioase. UE, ca entitate, continuă să promoveze valorile democratice și să sublinieze importanța respectării acestora. Totuși, provocările interne și populismul crescând sugerează că este nevoie de o vigilență constantă pentru a proteja democrația la nivelul Uniunii.
Concluzie
În concluzie, perioada 2020-prezent a adus atât provocări, cât și oportunități pentru Uniunea Europeană. Deși există riscuri și tendințe îngrijorătoare care sugerează o distanțare de la standardele democratice în anumite state membre, Uniunea Europeană continuă să promoveze și să susțină valorile democratice ca fundament al integrării europene. Proiectul european se confruntă cu dileme complexe, dar persistenta sa de a aborda aceste provocări este esențială pentru viitorul său democratic.
Dragilor concluzia atat in cazul Aldus cat si in cazul Elenei Radu este diferita de raspunsul primit de mine de la ChatGPT, ceea ce inseamna ca ChatGPT se uita bine si la om. Dragilor Aldus&Elena sunt pesimisti. Eu fiind optimist si cu spanac in muschi am concluzia cea mai apropiata de adevar – Uniunea Europeană continuă să promoveze și să susțină valorile democratice ca fundament al integrării europene. Make UE great again!
Aldus, Papylici, Mihailici, va rog sa exersati ChatGPT cu optimism.
Intrebare ChatGPT
A intervenit UE in alegerile din Romania?
Raspuns ChatGPT
Uniunea Europeană nu intervine direct în alegerile din statele membre, inclusiv România, deoarece fiecare țară are suveranitatea proprie în ceea ce privește procesele electorale. Totuși, UE poate oferi suport și asistență tehnică pentru a sprijini transparența, legalitatea și integritatea alegerilor prin observație electorală, recomandări și monitorizare. De asemenea, politica UE promovează valori precum democrația, statul de drept și drepturile omului, iar aceste principii pot influența modul în care sunt organizate alegerile în statele membre.
Dacă există nereguli sau preocupări legate de alegeri, instituțiile europene pot face declarații sau pot solicita investigații. Dar, în esență, intervenția directă în procesul electoral nu este permisă în cadrul legislației europene.
@PM
Make UE, great SUE! Marele Soviet! Se lucrează serios! Nu îți face griji!
Se pare că presupunerea mea, răspunsurile personalizate, nu e chiar lipsită de un dram de adevăr!
Este adevărul adevărat Mihail, nici vorbă de un dram de adevăr. Uite eu primesc un răspuns exact după sufletul meu.
@PM
Asta dacă IP-ul ține loc de suflet în lumea virtuală!
@Mihail
Nu are un profil bazat pe IP. Sunt parametri pe care îi poți adăuga singur: să îți dea răspunsuri mai lungi, să fie sau nu în continuarea conversației precedente, să utilizeze un anumit stil etc. În afară de asta, de unde să știe ce gândești pe bază de IP? IP-ul de lângă tine s-ar putea să gândească total altceva.
@Popeye Marinelu
Dacă UE e deja democratică, de ce s-o faci great again? Și vezi că unele chestii pe care le-ai punctat în răspunsul tău sunt date la noi ca nedemocratice. Întreabă-l de fiecare în parte. De exemplu, întreabă-l care au fost statele care au impus cele mai multe restricții pe perioada pandemiei. Întreabă-l dacă fondul Next Generation EU bifează toate criteriile legate de transparență și democrație. Șamd.
Asta dacă chiar vrei să afli adevărul și te mai și duce capul.
PS: Eu sunt optimist din naștere.
Mă gândesc la realizarea unui profil al utilizatorului pe baza istoricului de navigare! Presupun că GPT are acces la bazele de date asociate unui IP de la care cineva face solicitare pe o anumită temă! GPT face o analiză a acestei baze de date și caută răspunsuri, în mod preponderent, în locurile accesate de utilizator. Ceea ce se traduce într-un răspuns după chipul utilizatorului. Presupuneri!
Aproape sigur nu are acces. În afară de asta, IP-ul nu-ți spune mare lucru. Eu am IP dinamic, mâine de pe același IP se conectează altcineva.
Alduselu drăguțelu și America e democrată iar Trump o vrea great again. Pot spune că great again e trendul anului 2025. Anyway, ce-i drept e drept unu la mână la întrebarea din articolul tău răspunsul l-am dat eu. Tu ai adăugat la răspuns ghiocei și micsunele. Nu ai mers pe răspunsul chatului. Ai inflorit-o, inverzit-o ai dat cu intrebarea de-a dura. Este adevărat că dacă te interesează să știi mai mult adresezi Chatului mai multe întrebări dar în acest caz scrii acolo în postare și celalalte întrebări să înțeleagă tot omul. Alduselu ai imbulinat-o pentru propagare de informație falsă te leagă iar pentru profanare e pe viață…
Aldusescule, personal, nu ma intereseaza ce spune AI despre o anumita situatie, chiar daca in cazul AI, dispare factorul afectiv, ceea ce i-ar conferi mai multa obiectivitate. Prefer parerile inteligentei umane, cu toate lipsurile ei. Asa ca, vorbind de democratie si EU, uite ce spun unii pe care ii ascult de mai mult timp si care mi se par suficiet de obiectivi pentru a fi luati in seama.
@Popeye Marinelu
E (de fapt era) democrată cu numele, că avea conducători din Partidul Democrat. Dar Trump susținea că e condusă de Deep State.
Ce informații false am propagat? N-am propagat decât răspunsul lui ChatGPT. Verifică singură dacă e fals.
@papagigli
Sau vezi analiza lui Valentin Stan și nu-ți mai trebuie nimic: