Într-un articol recent Lorena Lupu se întreabă de ce George Simion îl susține pe Călin Georgescu în loc să tragă pentru a ajunge el președinte:
Când turul 1 a fost anulat, Georgică a căpătat ce au căpătat restul candidaților: o nouă șansă în cursă. Lucrul pentru care luptase tot anul, când ne promisese case la 35.000 de euro, anularea tuturor impozitelor și tinerețe veșnică pentru tot românii.
În loc să zică mulțumesc, ăl de sus, doamne ajută și hai să vedem ce le mai promit proștilor ăstora, că tot am cucerit 20%, cum fac să fiu eu în locul hodorogului senil cu nanocipuri în al doilea tur, Georgică a preluat cauza lui guru cu o frenezie de zici că nu-i era contracandidat în alegeri, ci un cățeluș pierdut la Lujerului, printre autobuze și suflete mercantile de corporatiști circulând bară la bară.
Răspunsul la această nedumerire este că George Simion joacă pe termen lung. L-am văzut la Marius Tucă cu câteva luni bune în urmă spunând că nu are în vedere președinția pentru alegerile următoare (adică astea de acum), ci pentru tura care vine (deci cele din 2029/2030), până când mai are nevoie să crească. Și are dreptate. La momentul de față, chiar dacă a obținut un rezultat foarte bun, la modul realist ar putea spera cel mult să ajungă în turul doi. Așa că mai bine capitalizează imagine și electorat mergând cu valul Georgescu și împotriva sistemului, că asta îl va ajuta mult mai mult în perspectivă. Altfel, și-ar da foc la valiză pentru o eventuală glorie de moment mai lipsită de consistență decât Fata Morgana. Dar de ce a mai candidat? vă puteți întreba. Tot pentru a-și spori capitalul de imagine.
Țineți cont de următoarele aspecte:
- Voturile pe care le-a primit pe persoană fizică (deci nu la partid) i-au fost acordate în parte de către PSD, după cum a devoalat Ciolacu în prostioara aia de glumă dintre el și Simonis de zilele trecute, cu „Ascultăm și nu judecăm”, de pe contul de TikTok al lui Ciolacu:
@marcel_ciolacu Ascultăm și nu judecăm cu Alfred Simonis 👀 #marcelciolacu #psd #romania #emotii #ascultamsinujudecam @Alfred Simonis
- Dacă ar candida și el și Georgescu, voturile suveraniștilor s-ar împărți între ei. În plus (sau în minus pentru el), Simion ar cădea în plan secund, pentru că acum Georgescu e pe val. Dar așa, susținându-l pe Georgescu, va câștiga și el un plus de încredere în rândul suveraniștilor și, poate, perspectiva executivului în varianta că Georgescu câștigă. Dacă Georgescu nu câștigă, Simion va capta o parte din nemulțumirea populară pe tema anulării alegerilor și va fi una dintre soluțiile anti-sistem considerate a fi credibile pe viitor. Iar dacă lui Georgescu i se interzice o nouă candidatură, toate voturile lui Georgescu vor merge la Simion (pentru că l-a susținut necondiționat).
- POT (Partidul Oamenilor Tineri), un partid cvasi-necunoscut, l-a susținut pe Georgescu și a intrat în Parlament.
- El însuși, prin strategia de a-l susține pe Georgescu, și-a dus AUR-ul pe locul 2 în Parlament, după ce în 2020 obținuse 10% fără să-l cunoască nimeni.
- Uitați-vă la Șoșoacă, care l-a criticat dur pe Georgescu, ce a pățit și cum stă cu popularitatea, de a zis că se retrage o vreme din viața publică, că a greșit, că e amenințată de susținătorii lui Georgecu, că blabla. Ați văzut-o să se retragă de la amenințări ale politicienilor pe care îi înjura? Sau de la certuri cu Simion? De data asta zici că a lovit-o trenul. Asta ca să înțelegeți trendul actual.
Cei care considerați că Simion joacă la mica ciupeală, ca toți ciumpalacii de până acum, îl subestimați masiv. Deocamdată preferă să înoate în direcția curentului. Și, având în vedere procentele pe care le are în prezent, asta e cea mai bună carte a lui pe termen lung. De altfel, cu cine să lupte Simion pe cont propriu? Cu toți restul? Nu, ci se mulează pe curentul suveranist, care acum demarează. Iar liderul incontestabil (chiar dacă neoficial) al acestui curent poartă eticheta de CG111Călin Georgescu, poziția 11 pe buletinele de vot.. Pe scurt, Simion are un potențial mult mai mare din perspectiva de locotenent al unui bloc suveranist unit decât din cea de lider al unui bloc suveranist dezbinat.
Poate nu vă dați seama, dar momentele prin care trecem nu sunt niște simple frământări recurente ale firavei democrații mioritice, ci un punct major de inflexiune. Ce vedeți acum e un fel de vârf al aisbergului. Uitați-vă și în SUA, Germania, Canada etc. Iar aisbergul se numește Viitor.