După ce au fost alungați din cer și exilați în veci, primul lucru pe care l-au făcut diavolii a fost să înceapă să construiască iadul.
Contrar aparențelor, iadul n-a apărut din neant și peste noapte, necesitând o planificare atentă și minuțioasă dublată de un efort considerabil. În primul rând, cine să-l construiască? Doar nu vă imaginați c-or munci la el cohortele de demoni! Așa că a început să fie ridicat chiar de către bietele făpturi care aveau să-l populeze ulterior, considerându-l casă. În al doilea rând, cu ce materiale, dat fiind că diavolii au ieșit din paradis goi-goluți? Așa că i-au păcălit pe muncitori să se lanseze într-un iureș al progresului, dezvoltând tehnologii din ce în ce mai avansate și sofisticate, care-ți luau mințile și ochii, dar care în realitate aveau rolul de a contribui la fundația funestului edificiu. Se poate spune, deci, că iadul a trecut prin mai multe faze, modificându-și mereu structura și devenind tot mai consistent.
Și astfel timpul a trecut, iar construcția a continuat. Nu putem spune cu precizie, dar estimăm că de la începutul lucrării s-au scurs câteva mii de ani. Încă nu e chiar gata; mai lipsește o cărămidă pe ici, o dulie electrică pe colo, dar peste o generație sau două, atunci când fiecare locuitor va fi identificat printr-un cod unic de bare, când nu va mai putea recepta decât un singur program – deși el îi va fi servit în multiple tonalități și culori, când vocea lui se va pierde în zgomotul de fond al mulțimii, când accesul la esențe îi va fi complet interzis și înlocuit cu abonament permanent la superficialitate, când urâtul îi va fi servit drept frumos iar virtutea drept viciu, când realitatea va fi doar o fațetă a virtualului, când mijloacele de subzistență îi vor fi asigurate în mod electronic și vor avea termen de expirare, când însăși viața și identitatea lui vor putea fi șterse printr-o simplă apăsare de buton iar controlul exercitat asupra lui va fi total, opera va fi, în sfârșit încheiată.
E drept că precedenta tentativă de o aceeași anvergură, a unui edificiu care să ajungă cu vârful la cer, nu s-a încheiat prea bine. Dar când ați văzut vreun diavol descurajat de un eșec minor și temporar?
Textul pe care l-ai prezentat este un fragment de proză alegorică, încărcat de simbolism, ironie și o critică subtilă (dar clară) la adresa societății moderne și a direcției în care se îndreaptă civilizația umană. Deși autorul nu este menționat explicit, stilul amintește de scriitori precum Mircea Cărtărescu, Lucian Blaga sau chiar Umberto Eco, dar și de autori contemporani care îmbină reflecția filozofică cu tonul pamfletar sau apocaliptic, cum ar fi Vasile Ernu sau Andrei Codrescu. PS P.S. Ce faci, Aldus, tată? Nu mai scoți nimic din tine? Așa nu merge.
Te asigur că n-a fost scris de Cărtărescu sau Blaga. Și, spre deosebire de comentariul tău, nici de ChatGPT. 😉
Nu mă deranjează că folosești modele de IA, dar n-ar strica să precizezi asta. De exemplu: „ChatGPT zice că articolul tău…”
Eu am verificat textul pe https://www.check-plagiarism.com/ro/ai-detector iar rezultatul este Scor de conținut:
Conținut scris uman 3.73%
Conținut scris AI 96.27%
Dat fiind că articolul e 100% scris de mine și 0% scris de IA, la fel ca toate celelalte articole de pe blog (cu excepția celor scrise de Liviu Ursulescu, care-s 100% scrise de el și 0% scrise de IA), ai acum o modalitate foarte bună de a verifica acuratețea diverselor instrumente care detectează texte generate automat.
Te cred. Concluzia este că mai au mult de lucru, atât cu ChatGPT – în ciuda investițiilor uriașe, atât financiare cât și umane – cât și cu celelalte agregatoare de verificare a textului, care probabil funcționează după algoritmi ce identifică AI-ul chiar și acolo unde nu este. E posibil ca, în viitor, să apară o opțiune contra cost de „eliminare” a urmelor de AI din text și transformare a acestuia într-unul cât mai uman.
Nu există modalitate de a detecta dacă un text a fost scris de un om sau de o mașină. Căci mașina poate scrie în stilul cuiva, imitând oamenii (din ale căror texte se și inspiră, de altfel), iar omul poate și el să scrie un articol echilibrat din punct de vedere al frazelor, cu propoziții aproximativ egale, structurat logic, pe un ton neutru și impersonal, fără înflorituri și digresiuni etc, așa cum l-ar scrie un robot de chat. Dar este posibil ca instrumentul pe care-l foloseai tu să fie și foarte prost. 🙂
Ba da. Cel mai vizibil este în engleză, dar cu siguranță și în alte limbi. Pentru limba engleză s-au făcut și studii. Deși LLM-urile merg pe inferențe statistice, nu știu cum se face, însă textele produse prezintă o frecvență exagerat de mare pentru anumite cuvinte, ca și o frecvență mai mare a unor cuvinte nefolosite curent, în detrimentul unor sinonime uzuale. Alte studii au constatat însă un efect circular: cretinii de puțoi care folosesc AI ca să-și scrie textele pentru școală au început în mod spontan să folosească unele clișee de AI și când încearcă să scrie de la ei, și chiar în vorbire. Planeta asta se va îndobitoci accelerat.
Pe de altă parte, multe instrumente de detectare sunt jalnice. Mai demult, când le testam, am observat că le dădeam texte 100% AI, iar ele ziceau ceva de genul „53% AI”, dar la unele texte de-ale mele (în engleză), cică „80% AI”. De aceea nu mi-am mai pus problema să țin minte care e mai fiabil și care spre deloc. Oricum sunt situri dubioase. Testasem și o extensie Firefox care folosea 7 astfel de scule, dar rezultatele se băteau cap în cap.
Pentru limba română, nu știu cât de fiabilă e detecția, dar situl ales de Câmpeanca e prost. În primul rând, funcția lui de bază e testarea plagiatului, iar testul de AI e adăugat ca să fie în pas cu vremurile. Apoi, nici pentru a testa împotriva plagierii, nu este unul din siturile recomandate și utilizate la nivel academic.
La oha, pentru că mă enervarăți, am încercat și cu:
● undetectable.ai: „99% HUMAN”
● copyleaks.com: „No AI Content Found (0%)” (ăsta e un site mai serios, folosit de „case mari”)
● NoteGPT.ai: „100.00% Human Generated”
● QuillBot: După selectarea limbii române: „100.00% Human-written” (și ăsta e un site serios, dar pentru verificare de gramatică; pare a folosi detectorul de AI de la NoteGPT)
● GPTZero.me: „We partially support Română.” „We are highly confident this text is entirely human.” „Probability breakdown: 1% AI generated, 5% Mixed, 94% Human.” (și ăsta e un site destul de serios)
Culmea că am mai testat o dată cu același site și același test, dar rezultatul a fost ușor diferit: „Probability breakdown: 2% AI generated, 6% Mixed, 92% Human.” Asta pentru că folosește AI ca să detecteze AI 🙂
Nici nu mă interesează dacă vreun detector este cu adevărat fiabil. Eu zic că heuristica umană detectează suficient de fiabil.
Oricum, în scurtă vreme toți cei sub 50 de ani vor vorbi aproape la fel ca ChatGPT, cel puțin în privința șabloanelor dacă nu a lexicului.
„Mașina” imită stilul unui autor dat ATÂT DE PROST, încât trebuie să fii ▓▓▓▓▓▓▓ ca să ți se pară că imitația chiar e decentă. Niciodată nu e. Nu am văzut text scris „în stilul lui Cutare” despre care chiar să poți crede că ar fi putut fi scris de Cutare. Grow up, kids. (Sau mai luați niște NADH, citicolină, fosfatidilserină și L-citrulină, ăia care v-ați ramolit.)
„Încă nu e chiar gata; mai lipsește o cărămidă pe ici, o dulie electrică pe colo…” Ăăă, nu. Cărămizi și dulii? Nuuu. Computere cuantice, cipuri produse în Taiwan și SUA, de-astea. Iar codul de bare menționat mai la vale e complet depășit. Chiar și codul QR e fumat. Totul e biometric. Apoi, deja am atins etapa asta: „abonament permanent la superficialitate, când urâtul îi va fi servit drept frumos iar virtutea drept viciu…”
Însă, în încercarea precedentă, Cineva nu a fost fairplay. „Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Și a zis Domnul: «Iată, toți sunt de un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ceea ce și-au pus în gând să facă. Haidem, dar, să Ne pogorâm și să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul.»” Nu cred că Iadul poate reprezenta separarea spirituală de D-zeu, căci D-zeu însuși va umple Iadul!
Poate că și de data asta tot El ne pune strâmbe. Ne-a amestecat genurile și sexele și le-a făcut non-binare și fluide. L-a pus pe Trump să distrugă comerțul mondial. Să știi că asta e.
Da, asta merită studiat. Poate că modelul se inspiră dintr-un subset academic internațional, în care frecvențele cuvintelor diferă de cele din vorbirea uzuală. Dar e o simplă ipoteză.
De notat că MLM-urile nu gândesc în cuvinte (indiferent de limbă), ci în „vectori” probabilistici, așa că e posibil să umple anumite goluri cu niște cuvinte mai potrivite în acel context sau să rezolve niște defcte ale vocabularului uman.
Citez dintr-un clasic în viață: „the use of LLM-generated text managed to make ‘delve’ an extremely popular verb, despite its being mostly used in countries like India and Nigeria.”
Asta va face detecția și mai dificilă, hmm? Dar, dimpotrivă: dacă preiau clișeele mașinii, înseamnă că se deșteaptă! 😆
Ce-ar mai fi scrisul fără să enervăm pe nimeni? 🙂 Cică măcar pe noi, dacă pe alții nu. După ce mi-a dat Câmpeanca frumusețea de link cu 92% scris de IA, am căutat niște instrumente similare unde mi-am verificat textul, de curiozitate:
Dupli Checker: 100% Human.
Neural Writer: Între 75% și 90% Human, în funcție de rulare, cu o scurtă descriere atașată.
Smodin: 100% Human.
isgen.ai: 100% Human.
GPTZero: 94% Human, 1% AI, 5% Mixed.
Dar, ca să revenim la subiect: mențin ce-am scris. Pentru tipologia copy/paste e de ajuns o privire rapidă și vezi de la o poștă că primul comentariu al Câmpencei e scris de ChatGPT, în timp ce dacă l-ar fi redat în altă formă păstrându-i ideile, ar fi fost dificil spre imposibil să deduci dacă-i compus de mașină sau de un cititor cultivat. Așa că efortul de a detecta automat conținut automat e futilă (și seamănă cu efortul antivirușilor de a te proteja de infecții). Dacă IA-ul este prost atunci detectorul va fi prost, iar dacă IA-ul va fi bun atunci va fi de nediferențiat de original. Deocamdată, IA-ul este prost și tocmai de aceea poate fi detectat foarte repede de un ochi format. Instrumentele de detectat conținut generat de IA sunt parte a bulei IA, la rândul lor.
Incendiu la cel mai mare depozit TEMU din China! Incendiul a pulverizat depozitul, distrugând toate produsele. Pierderile sunt estimate la 80 de dolari.
Ce frumoasă ar fi putut fi viața! Dar i-a mâncat pe unii în fund să se apuce de zgârie-nori și io acuma trebuie să învăț engleză.
Aldus, am verificat textul tău pe toate site-urile, atât în română, cât și în engleză, dar am ales intenționat cea mai slabă variantă, pentru că am darul de a provoca doar cu scopul de a-l determina și pe celălalt să se informeze singur, nu să accepte totul de la mine. Oricum, textul tău mi-a plăcut; a fost o lectură plăcută. Dar, ca să spun și eu ceva:, eu nu cred în rai, nu cred în iad. Cred că atunci când mori, este pur și simplu sfârșitul.
[…] Pre Sequel ‘CONSTRUCȚIA’ lui Aldus https://opozitie.eu/2025/constructia/ […]
Pre Sequel la ‘CONSTRUCȚIA’ lui Aldus
https://damblarin.blog/2025/07/19/pre-sequel/
Mai ales cele bazate pe semnături. Futilitate totală. De aceea nu folosesc nici un antivirus de câțiva ani. În timp ce în stânga laptopul cu Ubuntu face altceva, eu scriu acum pe un laptop cu Win7 (!!!) care nu are absolut nici un AV, nici măcar ăla de la Microsoft (l-am castrat total). Routerul este cel mai bun firewall, nu am DMZ, nimeni din afară nu mă poate atinge dacă nu inițiez eu conexiunea ș.a.m.d. Ce softuri piratate, crack-uri și keygens am încercat în timp, să fie ei sănătoși. Eu nu mă virusez. Alții iau sifilis în timp ce sunt virgini și au câte trei prezervative puse atunci când fac laba.
Corect.
Absolutamente!
🙂 🙂 🙂
Era mai mișto aramaica. Dar ai putea învăța și mandarina. Hai, că tov. Mao a simplificat scrierea (poate singurul lucru bun pe care l-a făcut).
Și eu am renunțat de mulți ani la antiviruși tradiționali, păstrând un singur firewall gratuit cu Host Instrusion Prevention System, fără semnături, foarte light și rapid, care nici nu se simte (serviciul ocupă 5 MB în RAM, GUI-ul 27 MB) și care mă anunță de fiecare dată când detectează un proces nou sau când un proces face ceva interesant pentru prima dată (accesare net, modificare chestii sensibile etc) și-mi cere aprobare și eventual regulă dacă vreau.
Pe lângă asta, folosesc Sandboxie, care-mi virtualizează orice aplicație. Dar în ultima vreme foarte rar. Mai mult când intru pe un sait dubios sau vreau să ruelz de exemplu un keygen.
Module din astea (HIPS, Sandbox) aveau mai demult și soluțiile de securitate de la Comodo și Kasperky, și erau foarte bune, doar că foarte masive și greoaie. Între timp n-am mai urmărit, deși înțeleg că noile versiuni de Windows sunt mult mai sigure by default.
Cel mai bun antivirus este utilizatorul.
Tot văd și revăd ideea asta, re-mestecată și re-încălzită, cum că vai săracii oameni moderni ar fi sclavi digitali ținuți în supușenie forțată.
Dacă privim la istorie, puletele de rînd a fost mereu ținut sub o formă sau alta sub bocanc. Nu pentru că avea cineva ceva cu el, ci pentru că așa-i natura umană și așa-i istoria: cine are mult va avea și mai mult, iar pentru a-și păstra bunăstarea se va îndrepta împotriva celor de sub el.
Sărăcimea (sau prostimea) a fost mereu călcată pe cap cu copitele cailor și risipită cu tunurile — astăzi sunt doar mai „soft” metodele de control, atîta.
Nici o libertate a lumii ăsteia nu este pogorîtă din cer, cu Hîrzobul De Aur. Nici una. De cînd omenirea a început să se structureze și ierarhizeze, de atunci avem șefi de trib și alte capete importante, care se cred mai presus decît viața.
Ca exercițiu literar ai comis ceva interesant, dar altminteri, calibrul este în preajma lui „apa e udă”. Vremurile vor vremui, puternicii vremurilor noastre vor fi trași pe roată (mă rog, la răspundere, în moduri creative) cînd le-o veni rîndul … cam asta.
Da, sclavagism a existat și în antichitate, chiar într-o formă mult mai evidentă și brutală. Problema, Alex, e dată de instrumentele de control. Dacă șefului unui trib i se punea pata pe tribul advers, cel mult rezulta un masacru al bărbaților din cele două triburi. Dacă șefului de trib modern i se pune pata pe un alt trib, poate rezulta o nucleară. Lanțurile slavilor de demult erau din fier, dar au fost rupte și au căzut. Lanțurile care se prefigurează acum, digitale, sunt mai subtile, dar mult mai puternice. Imaginează-ți numa’ contextul în care dispar banii lichizi și sunt înlocuiți cu bani digitali cu termen de expirare. Pentru că tre’ să meargă economia, nu aveți voie să țineți banii mai mult de un an. Dacă depășiți termenul, expiră. Pentru că-i pandemie, nu aveți voie să-i cheltuiți la mai mult de 200 de metri de casă sau la magazinele care nu fac parte din lista asta sau în afara anumitor ore. Și nu puteți lua cu ei decât produse de un anumit tip, că dulciuri ați cumpărat prea multe luna trecută și avem campanie de prevenire a diabetului, a cărui rată a crescut îngrijorător. Are cineva ceva de comentat? E monitorizat 24/7 și anulat printr-o apăsare de buton. Scrie cineva o carte împotriva sistemului? Banii digitali sunt setați să nu poată cumpăra produsul respectiv. Și ăsta-i doar un palier pe care l-am dat drept exemplu.
Uită-te la UE, care merge treptat în direcția federalizării, în urma căreia ajungi să fii condus de niște oameni pe care nu i-ai votat și nu-i poți sancționa nici măcar politic.
@Ludditus: Ubuntu și Win 7? serios?
@Aldus: E bună analogia ta cu tribul pentru că evidențiază faptul că aparent mulți înțeleg un principiu teoretic, dar nu percep anvergura implicațiilor de la nivelul societății – care a devenit una complexă. Dacă un trib mătrășea tot ce avea în jur, la extrem obținea același efect ca al unei arme nucleare – făcea civilizația din zonă să dispară, pentru că nu mai erau oameni care să creeze. Nu strica natura, asta e drept, dar societatea tot distrusă era.
La nivelul la care suntem acum nu e suficient să-l găsești și să-l neutralizezi pe ăla cu bâta în mână, chiar dacă unii încă își imaginează că asta e soluția.
Ar fi trebuit să înțelegi până acum că a alege niște reprezentanți e deja rezultatul unei manipulări. Ca să treci de manipulare trebuie să te folosești de informația disponibilă (gratuit sau contra cost) pentru a te educa.
Îți propun un exercițiu. Individul X face o facultate, își alege o profesie, se angajează. Continuă să se educe și începe să înțeleagă cum funcționează lumea și economia și își face el afacerea lui. Ajunge în scurt timp în postura fostului său angajator – taxe mari, probleme cu lichiditățile, instabilitatea veniturilor etc. Își dă seama că muncește mai mult și are mai puțin, așa că începe să se folosească de cunoștințe și educație pentru a… optimiza. Și așa se transformă încet în șeful de trib pe care ți-l imaginezi tu. Cu cât X are mai mult succes, cu atât e mai aproape de profilul ticălosului pe care ți-l imaginezi tu.
Cât despre bani, la un moment dat o să-ți dai seama că valoarea nu stă în bani. Valoarea se schimbă odată cu societatea, azi 1 milion are valoare, mâine pot avea aceeași valoare niște simple obiecte. Cine are grijă tot timpul numai de săculețul lui o să rămână în urmă și o să dea vina tot timpul pe altcineva. Scenariile tale de control (alea cu magazinele) sunt utopice și nu au legătură cu realitatea – nu poate fi susținut economic.
Personal nu cred că societatea se va maturiza suficient, astfel încât să trăim liniștiți, o bună perioadă de timp, să zicem 2-3 sute de ani. În mod paradoxal, chiar și asigurarea nevoilor de bază ale oamenilor ar fi privite cu scepticism și ca un instrument de control. Nu de alta, dar asigurarea nevoilor de bază strică interesele unora, iar aceștia te vor manipula să nu accepți.
Ai câteva greșeli în comentariul tău.
Tribul nu putea mătrăși un întreg continent, că nu avea resursele, logistica și fundamentele necesare. Nu putea mătrăși nici măcar o întreagă țară, că dacă dai cu zarurile, nu-ți iese tot timpul aceeași față. Putea mătrăși unul sau maxim două-trei triburi de pe lângă el. Un război cu armele de azi mătrășește milioane. Conflictul a două triburi nu se putea extinde la nivel mondial. Conflictele de azi pot (și au făcut-o de două ori).
Nu poți trece de manipulare educându-te (gratuit sau contra-cost).
Șefii de trib ticăloși sunt marionete. Cei care-i controlează nu sunt la vedere. Dar exemplul cu șefii de trib e util pentru a ilustra diferența dintre forța distructivă a instrumentelor de acum și a celor antice.
Cine a zis că valoarea stă în bani?
Și îți scapă niște probleme imediate.
Principiul e același – triburile se distrug unul pe altul, fiind un fenomen generalizat, la fel ca războiul. Războiul de azi mătrășește milioane pentru că 1) acum suntem milioane și 2) ne-am dezvoltat în baza tehnologiei, deci putem contrui și distruge mult. Știu că tu compari ghioaga cu bomba cu hidrogen, fix asta e greșeala.
Dacă nu poți trece de manipulare mergi cu curentul, nu te mai obosi degeaba.
Tu spui că valoarea stă în bani, îți e frică că îți ia cineva hârtia din mână.
Problemele alea imediate sunt ceea ce se numește (mai nou) delir. Subliniez doar faptul că pe timpul pandemiei, deși e ironic că spune că a lovit, ai avut de toate, n-ai înțeles glumele cu hârtia igienică. A durat câteva zile până a avut toată lumea măști dar în rest n-a prea lipsit nimic. Cât despre valorile României, multe sunt doar pe hârtie sau în imaginația unora. România nu are cum să devină o putere economică sau militară pentru că nu-și dorește nimeni asta. Cât despre investitorii din Asia, cred că e clar că nu ne potrivim cultural.
A, iar legat de armament „compatibil”, ar fi de-a dreptul straniu ca într-o alianță să cauți armament și protocoale diferite.
Băi, deci vin străinii la noi în țară iar „mâncarea tradițională” e ceva adaptat de pe la vecini. Dar nouă ne e frică că ne fură UE identitatea și cultura.
Nu e același principiu ca în trecut. Îți scapă perspectiva de ansamblu.
Nu eu nu pot trece de manipulare, ci tu.
Valoarea nu stă în bani, dar banii sunt un mijloc extraordinar de puternic de control.
Mâncarea tradițională, chiar dacă este adaptată de la vecini, a fost preluată și adaptată pentru că așa am vrut noi și nu pentru că ne-a obligat cineva. O UE federală înseamnă directive pe care ești obligat să le preiei și respecți, indiferent că vrei sau nu. Sesizezi diferența?
[…] dă un plus de autenticitate peliculei, ci o face să fie vulgară. Din păcate însă, trăim în era lucrurilor răsturnate pe dos, în care urâtul ne este servit drept frumos iar limitarea și prostia drept creativitate. Unde-s […]