A murit David Lynch

A murit celebrul creator al serialului „Twin Peaks”, David Lynch. În afara acestui binecunoscut serial, a scris și regizat „Mulholland Drive” plus o serie de alte filme interesante, din care până acum n-am văzut mai nimic. Bine, am văzut primul „Twin Peaks”, dar nu mai rețin multe din el, că eram copil. Ar merita revăzut prin ochii unui adult. (Dacă știți vreunul prin preajmă, dați-mi de știre! 🙂)

M-am uitat puțin pe pagina de Wikipedia consacrată lui. La secțiunea cu politica scrie că nu se considera un om cu interese în politică, despre care crede că deține puține cunoștințe. Într-un interviu din 2006 a declarat:

La vremea aceea [anii 1990], mă consideram un libertarian. Am crezut într-un guvern care să se bage cât mai puțin în viața cetățeanului. Și acum înclin spre un guvern cu cât mai puține reguli, exceptând semafoarele și chestiile de genul ăsta. Sunt un mare susținător al regulilor de circulație. […] Acum mă consider democrat. Și, de fapt, întotdeauna am fost democrat. Pe de altă parte, nu îmi plac foarte mult democrații, pentru că sunt fumător și cred că democrații sunt de vină pentru aceste reguli în favoarea nefumătorilor.

Din păcate, fumatul i-a cauzat probleme de sănătate și mobilitate în ultima parte a vieții, dacă nu cumva i-a și venit de hac. În august 2024 David Lynch a declarat pentru magazinul „Sight and Sound” că suferă de emfizem pulmonar, pe care l-a dezvoltat în urma anilor de fumat. În noiembrie a aceluiași an a declarat că a început să fumeze la 8 ani și s-a lăsat abia în 2022, când a fost diagnosticat cu respectivul emfizem pulmonar – care acum îi limitează drastic opțiunile, îl face să aibă nevoie de oxigen suplimentar pentru majoritatea activităților zilnice și să întâmpine mari dificultăți chiar și la o simplă deplasare prin cameră.

În ianuarie 2025 a fost evacuat din locuința sa din Los Angeles, în contextul incendiilor care au cuprins sudul Californiei. Moartea sa, care a survenit câteva zile mai târziu, la 16 ianuarie, nu a avut legătură cu asta, ci a marcat sfârșitul unei sănătăți aflată în declin accentuat. A trăit 78 de ani. Dumnezeu să-l odihnească.

36 Replies to “A murit David Lynch”

  1. Minunat!
    Iar ai scris despre ceva/cineva care-ți este perfect necunoscut.
    Mă aștept, pe viitor, la un text despre caracterul acid al fenolului. 🙂

  2. @Renata

    Am scris, în subtext, despre faptul că fumatul îmbolnăvește și chiar ucide. Mă bucur că nu-ți scapă nimic! 😉

  3. Păi, nu e niciun subtext aici. Ai scris, explicit, despre moartea unui fumător înrăit. Care, întâmplător, se numește David Lynch. Care, tot întâmplător, a fost un regizor mare. Ceea ce a creat, fiindu-ți ție total necunoscut, rămâne esențial pentru tine faptul că omul fuma, ca alte milioane de fumători.
    Deci titlul corect era „A mai murit un fumător”. Alt fumător, ca și Brâncuși.
    Fiindcă fumatul ucide. Scrie și pe pachetele de țigări.

  4. Nu-ți mai imagina tot felul de chestii. Titlul este corect așa cum e. Iar mesajul cu fumatul e în subtext.

    PS: Să zicem că ai un coleg care este: frumos, inteligent, bogat și tânăr. Care dintre aceste patru atribute ai spune că este esențial în cazul lui?

  5. Când e vorba de artiști consacrați și nu numai, când e vorba de artiști, de genii, să-i rezumi după moartea lor bazat pe viciile lor, e aiurea rău de tot. Omenirea nu ar fi avut atâta frumusețe de artă sau evoluție – în general – dacă nu existat alcoolul, fumatul de tutun și de altele, drogurile. Poate din cauză că oamenii trecutului și-au pus mintea la treabă să construiască cazane de țuică sau să fermenteze bere, chimia este astăzi unde este. Da Vinci era mare iubitor de vin, Picasso băga opium și cannabis, Einstein fuma tutun prin pipă, Dickens – morfină, Van Gogh – absint, Edison bea vin cu cocaină, etc. Impulsul oamenilor de a fi uneori în acea stare de beție a minții ne-a adus de la maimuțe unde suntem azi. Mai bine un regizor de talia lui Lynch mort de la fumat la 70-80 de ani, decât tu sau eu vii până la 90.

  6. La Mulți Ani! M-am gândit la tine zilele astea.

    Îți dau perfectă dreptate la primul enunț: să rezumi niște oameni la viciile lor (chiar și niște oameni obișnuiți, nu doar artiști de geniu) este profund greșit. Dar mai sus nu l-am rezumat pe David Lynch la un om dependent de fumat (de care s-a și lăsat la sfârșit). Am precizat că nu discut opera lui pentru că nu am vizionat-o încă. Partea cu fumatul a fost un subtext (și un subiect separat). A considera că am vrut să-l reduc la asta este o greșeală de interpretare.

    Mai jos însă, unde spui că „omenirea nu ar fi avut atâta frumusețe de artă sau evoluție – în general – dacă nu existat alcoolul, fumatul de tutun și de altele, drogurile”, nu-ți mai dau dreptate. Argumentele oferite de tine sunt șubrede. Pot și eu să-ți ofer exemple de artiști și inventatori celebri care nu fumau, nu se îmbătau și nu se drogau. Dacă o să reflectezi mai adânc, este imposibil să nu recunoști măcar în forul tău lăuntric că ideile revoluționare și capodoperele umanității nu s-au datorat impulsurilor oferite de diverse substanțe psihedelice, ci geniului uman, pasiunii pentru anumite domenii, talentului respectivilor creatori și aspirației generale a oamenilor pentru mai mult confort, mai multă libertate, mai multe opțiuni, mai mult bine etc. Oare dacă David Lynch nu ar fi fumat, ar fi fost mai puțin genial? Oare dacă tu ești pasionată de fizică și descoperi cum să împaci relativitatea cu fizica cuantică, asta se va datora viciilor pe care le ai? Oare dacă i-ai da unui analfabet toate drogurile și viciile din lume, l-ai face să descopere cum să depășim viteza luminii?

    Deci, viciile nu pot să fie creditate, logic vorbind, pentru progresele omenirii. Sau detectez corect o urmă de trolaj în comentariul tău? 🙂 Cât despre efectul lor profund toxic și nociv, nici nu mai are rost să detaliez, pentru că îl cunoști și tu. Aș zice că lumea ar fi fost mult mai frumoasă fără ele, atât în mic (la nivel individual, unde viciile au distrus destine și ființe umane) cât și în mare.

    Totuși, dacă ar fi să mergem pe logica ta, cu punerea viciilor la loc de cinste, atunci faptul că l-aș fi redus pe David Lynch la fumat ar fi fost de bine, nu? 🙂

  7. Nu, pentru că așa cum a spus Renata, tu ai scris un articol despre încă unul care a murit de la fumat.
    Dacă ai văzut Twin Peaks doar cand erai foarte tânăr, poate ar trebui să îl mai vezi o dată la anii ăștia.

  8. Insist: am scris un articol despre David Lynch. Partea cu fumatul am descoperind-o citind pe Wikipedia despre el, adică documentându-mă în vederea articolului. Și am adăugat-o în subtext, pentru că n-ar strica ca mai mulți oameni să devină conștienți de problemele la care îi expune fumul de țigară (care la mine în familie a răpus pe cineva prematur). Dacă David Lynch nu ar fi fumat, ar fi produs aceleași filme, dar poate ar fi trăit încă 10-15 ani de acum înainte. Faptul că fuma nu influențează cu nimic calitățile intelectuale pe care le-a avut și nici nu poate să-i scadă cu ceva din valoarea creațiilor sale artistice, așa că încercări de a reduce artistul la un fumător nu pot să vadă decât cititorii superficiali. Cele două (geniul creator și sclavia față de fumat) n-au nicio legătură.

    Dacă vrei, aici sunt două articole: faptul că David Lynch a murit și faptul că fumatul distruge sănătatea. Plus elementul de legătură că ele s-au întâlnit în cazul lui David Lynch.

  9. Tu, cel fără vicii, nu știi cum este să experimentezi un “altered state”. Tu, care nu ești un artist, nu știi cum e să creezi. Nu știi nici cum ar fi fost filmele lui Lynch fără țigări, cât ar fi trăit, ce alte boală i-ar fi venit de hac. Cine apreciază filmele lui va considera acest articol o tâmpenie. Cine nu știe de el, va fi aflat de moartea lui din n alte surse. Ce ai scris tu aici e degeaba.

  10. Mulțumesc pentru urare. Doar familia și-a amintit că a fost ziua mea. A mea și a Castanului, mai ții minte? :))
    Îmi cer scuze dacă am fost rea. Dar rămân la părea mea.
    Știi cine a fost fără vicii și e super faimos?
    Hitler.

  11. Apărându-ți viciul, ai ajuns pe arătură. N-am de unde să știu ce efect or fi avut țigările asupra lui? Păi, vezi ce a declarat el însuși cu privire la asta, că doar am menționat în articol. Erai la un pas să zici că fumatul i-a prelungit viața și l-a transformat într-un geniu. 🙂

    Nu-i necesar să fii criminal pentru a putea afirma că a comite o crimă e ceva rău. Mai sus am afirmat niște adevăruri banale, binecunoscute și de bun simț. Comentariile tale sunt ușor absurde. Măcar găsește-ți tăria și maturitatea să recunoști ceea ce până și producătorii scriu pe pachetele lor de țigări, în loc să îți găsești justificări.

    Viciile nu creează decât iluzii. În rest, distrug. Neîntâmplător, alterat are și sensul de stricat.

  12. De aia s-a inventat popcornul. Ca să poți spune: „Filmele înseamnă popcorn, suc și o atmosferă cozy”. Totuși, corelația nu înseamnă cauzalitate. Viciile respective, sau plăcerile lui vinovate, pe care și le asociază cu actul creației pentru că ele îl destind și îi produc o stare plăcută și cine nu preferă să scrie sau să lucreze într-o atmosferă în care să se simtă bine, nu sunt responsabile pentru talentul și creativitatea lui Lynch. Dacă ar fi, dă-mi și mie o cafea! 😉

  13. Cudi,
    n-are rost să insiști cu Aldus pe subiecte gen artă, adicții, experiențe de viață, afecte, sex…
    El e doar un ipotetic observator contrafăcut al teoriilor despre aceste subiecte, care se documentează din cele mai clișeistice izvoare – că alea sunt pe înțelesul lui.
    Îți imaginezi că, la moartea lui Lynch, el a găsit de cuviință să sublinieze (îi zice el subtext, că nu știe ce e aia) că Lynch era fumător?! Adică tăticu lu Twin Peaks, genialul serial, avea, băi, și el, o meteahnă peste care nu poți să treci: era fumător! Ce-ar fi scris Aldus despre plecarea lui Lynch, dacă l-ar fi călcat o mașină? N-ar fi scris nimic. Fiindcă moartea accidentală nu poate fi legată de vreun viciu, Aldus nu-și amintește mai nimic din serialul lui Lynch, deci Lynch e, pentru el, un regizor care a făcut câte ceva, dar a murit din motive care nu merită comentate.

    Într-un interviu, David Lynch mărturisea că e „îndrăgostit de mirosul de tutun și că, fără fumul de țigară, cluburile de jazz n-ar arăta la fel și atmosfera ar fi cu totul alta.”
    Explică-i asta roboțelului Aldus!

  14. Hai sa incerc si eu: un tip cu personalitatea, interesele si pasiunile lui NU putea sa nu aiba vicii (gen fumat) si nu putea sa nu le presteze excesiv. Si fix de aia merg impreuna. Asta merge extrapolat: daca esti creativ si pasionat te aplici asa in toate domeniile vietii tale, inclusiv in vicii. Ca-s femei, ca-i alcool, ca-s droguri sau fimat, ceva e. Daca nu e, e semn ca nu te bantuie nimic, ca nu ai idee ce inseamna sa fii creativ/pasional. Sigur ca viciile astea nu te fac genial, ele sunt unul dintre efectele creativitatii, nu cauza. Dar inteleg ca n-ai cum pricepe, poti sa-i explici surdului ce e muzica, dar n-ai cum sa-i explici vraja infinita pe care o starneste in tine. Si da, nici nu stii ce pierzi ca n-ai vicii 😁

  15. Vladen, felul excepțional în care te exprimi tu în limba mea maternă, cu toate subtilitățile posibile și nuanțele insesizabile pentru vorbitorii nativi, dar numai funcționali, mă lasă mască! Chapeau bas!

  16. @Renata

    Speculațiile pe care le faci mai sus sunt lipsite de suport și chiar răuvoitoare. Iar la ultimul pasaj, cu atmosfera din cluburile de jazz, am răspuns imediat înaintea comentariului tău.

    @Cudi

    Când scrii că-i degeaba, pleci de la premiza că un dialog constructiv nu poate fi decât acela în care eu recunosc că mă înșel, nu-i așa? 🙂 Nicidecum tu.

    Comentariile voastre ilustrează din plin decadența morală și intelectuală a omului modern, care a ajuns să nu se mai rușineze de viciile sale, ci să le pune pe un piedestal. Bravos!

    @Vladen

    Personalitatea lui include și slăbiciunea și atașamentul față de fumat. 🙂 Deci, firește că un tip cu personalitatea lui nu putea fi altfel. Că dac-ar fi fost altfel, ar fi avut altă personalitate. În rest, spui prostii sau nu te exprimi corect.

    daca esti creativ si pasionat te aplici asa in toate domeniile vietii tale, inclusiv in vicii

    Corecție: dacă ești pasional din fire, nu dacă ești creativ și pasionat. Și da, dacă ai o fire pasională, o vei manifesta în toate domeniile, că așa e firea ta. Dar nu în toate domeniile vieții, ci în toate domeniile care îți suscită ție interesul, care îți plac. De exemplu, poți să fii foarte pasionat de matematică dar să nu te intereseze mai deloc muzica și femeile. În cazul ăsta, vei consuma matematică cu o pasiune toridă, dar vei fi total indiferent la filme erotice sau la muzica care pe alții îi face să trasalte. Și cine zice că dacă ai o astfel de pasiune sau chemare pentru un anumit domeniu, e musai să ai și niște vicii? Dacă le ai, da, e posibil să abuzezi de ele mult mai mult decât un om obișnuit, plat. Dar dacă nu te-au acaparat acele vicii, la fel cum nu te interesează muzica sau femeile? Pasiunea va amplifica și intensifica tot ce te interesează pe tine. Dar nu-i obligatoriu să te intereseze vreun viciu.

    Sigur ca viciile astea nu te fac genial, ele sunt unul dintre efectele creativitatii, nu cauza.

    Corect că nu te fac genial, dar de unde ai scos ideea că creativitatea conduce la vicii?

    Si da, nici nu stii ce pierzi ca n-ai vicii 😁

    Dă-mi câteva exemple de vicii personale (ale tale).

  17. @Vladen: da, zi-ne de viciile tale 😀

    @Aldus: știu că n-o să încerci să înțelegi, dar pe scurt ajungi la vicii pentru că ai nevoie de o altă stare – iar apa plată și câteva felii de morcov n-o să te ducă acolo. Mai e și o parte practică pe care o ignori: ce poate face un artist sau un matematician noaptea, când are mintea încâlcită? încearcă niște substanțe sau ajunge în clubul ăla de jazz. Adică e cel mai comod fel de a te detașa și de a căuta o altă stare, pentru a trece de un blocaj.

    Dar pentru că refuzi să înțelegi că Sweet child of mine, November rain sau orice altă creație nu se compun cu o floare și o limonadă, aș vrea să ne dai exemple de artă (de orice fel) care a ajuns adânc în sufletele oamenilor, dar pornită din stilul panseluță, fără vicii.

  18. @Aldus asa, asa, ingrijoreaza-te, sa ne simtim iubiti! 😁
    @Renata multumesc frumos, dar dupa spusele lui Aldus nu prea mi-a iesit 😄
    @ Aldus&Dam Hai ca e si greu de ghicit 😁.

  19. @Renata Chiar el! 😁 Mai sunt si altele mai minore pe acolo, dar asta e la gazeta de perete.

  20. @dam

    Ajungi la vicii pentru ca ai nevoie de o distractie. Si, de obicei, cele distructive -mentionate deja aici – aduc cele mai rapide gratificari in intervalul cel mai scurt de timp. Dpdv emotional, omul nu este foarte evoluat. Orice fel de blocaj este, din pacate, “anulat” cu ceva vicios…

  21. @Liviu: da, pot fi de acord cu asta, dar ce e de făcut? Aldus ne cam vede ori buni ori stricați din născare, că ideea mea cum că într-o societate mai deschisă ne putem corecta și putem evolua emoțional n-a avut succes. Așa că ne ducem către diverse substanțe, chiar dacă majoritatea (covârșitoare, probabil) ne strică corpul, uneori ne ajută să ne relaxăm și asta face mai bine corpului decât stresul autoindus și lipsa acelor substanțe.

    Vedem când ajungem la religii – acolo nu era cu alcool daaaaar rugăciunea prelungită și legătura cu divinul nu mergeau fără stimulente.

    @Aldus: fix cum zice Vladen, ne simțim mai bine știind că îți pasă!

    @Vladen: da, dar voiam să te incriminezi singur în fața lui Aldus (eram dispus să fiu solidar, să știi, să ne arate amândurora de ce suntem stricați).

  22. @dam
    Evolutie si pe plan emotional… Asa cum am invatat (si ne-am dezvoltat) sa folosim partea rationala din creier, putem sa ne orientam si pe cea emotionala. Care oricum a fost acolo cu mult inainte de cea rationala. Aldus ne vede buni sau rai pentru ca sare in ierarhia cauza-efect (la nivel emotional) si se focuseaza doar pe rezultat.

    uneori ne ajută să ne relaxăm și asta face mai bine corpului decât stresul autoindus și lipsa acelor substanțe.

    Nu-i chiar adevarat. Adica nici o substanta de genul alcool, drog, tutun etc, nu face bine corpului. Ah, ca-ti da o anumita iluzie ca totul e ok, da, de acord.

    Legat de religii, Kierkegaard cred ca a subliniat cel mai bine: “The function of prayer is not to influence God, but rather to change the nature of the one who prays.” Cum se “schimba natura celui care se roaga”, asta e alta discutie. Cum am mai spus si la alte articole, de cele mai multe ori, omul externalizeaza problemele (la nivel inconstient, de cele mai multe ori) catre o putere superioara, tocmai pentru a-si usura din “povara vietii” – aka emotii puternice.

  23. @dam167

    Nu vă văd ori buni ori stricați din născare. N-am zis că într-o societate deschisă nu vă puteți transforma în bine. Vă puteți corecta și puteți evolua în orice societate. Inclusiv într-una „mai deschisă”. Și puteți face asta foarte bine fără ajutorul psihiatriei, psihologiei și terapeuților de tot felul.

    Până acum n-am auzit de niciun sfânt care să fi consumat stupefiante sau să fi avut vicii. În principiu, sfinții erau virtuoși, nu vicioși.

  24. @Dam, m-a ajutat Renata, da’ sa stii ca intentionam sa trag dupa mine la fund intr-o solidaritate fortata a consumului de alcool 😁.
    @Aldus ma indoiesc profund ca sfintii si-ar fi trecut in CV viciile. Ma indoiesc la fel de profund ca erau genul loviti de vreo urma de creativitate. N-am zis ca nu exista oameni fara vicii, doar ca-n cele mai multe cazuri sunt teribil de plicticosi. Fix ca sfintii in chestiune. Daca exista un iad, iadul meu ar fi cu astia.
    @Liviu sunt perfect constient ca viciile scurteaza viata, dar nu ma deranjeaza, mi se pare un pret mic de platit. Nu vad de ce mi-as impune si eu chestii cand societatea e mai mult decat dornica sa mi le impuna, matern, ea. Prefer sa traiesc putin dar intersant decat lung si plicticos. Ca de murit tot murim. Evident as prefera sa traiesc mult si aventuros, dar o sa vedem cum mi-o fi norocul.
    @Aldus psihiatrii n-ar fi interesati de noi si viciile noastre, au subiecti mult mai interesanti. Si mai bolnavi. Sau zici ca si schizofreniile sau dementele sunt tot inventii ale ocultei mondiale globaliste? 😁

  25. @Vladen
    Pare si o chestie de mindset…. Acum, lasam pentru un articol viitor dezbaterile pe subiectul asta 😉

  26. Renata, ți-am șters comentariul și te-am introdus în moderare. Motivul este, deloc surprinzător, nesimțirea. După cum bine ar trebui să fi observat până acum – dar iată că mă văd nevoit să-ți subliniez evidența, pe blog scriu sub pseudonim și nu îmi expun public date personale, cum ar fi: numele din buletin, vârsta, adresa, numărul de la pantof sau lungimea instrumentului din dotare, la fel cum nu pun nici poze cu mine. Pe viitor te-aș ruga să te abții de la a publica astfel de informații despre mine, fie că sunt reale, fie că sunt pur specualtive (dar date de tine ca și cum ar fi reale), fie aici, fie la tine pe blog, fie oriunde în altă parte discuți public despre mine. Rugăminte pe care nu-i prima dată când ți-o adresez, dar na, văd că atâta poți.

  27. Ai tras pe nas ceva praf de stele, Aldus?
    Ce date personale am dezvăluit în comentariu?

    P.S.: Nu te mai amăgi, lungimea instrumentului din dotarea TA e absolut neinteresantă.

  28. Interesant sau neinteresant, nu le mai da.

    PS: Dacă nu mai ții minte, dă-mi un mail pe care să-ți trimit o captură de ecran.

  29. @Vladen
    Găsești în istoriile vieților de sfinți și viciile lor, până la un moment al vieții! Un moment în care au înțeles că nu au nevoie de acel viciu ca să își trăiască deplin viața! E interesant să descoperi că sunt cât se poate de originali în scopul urmărit de ei, sfințenia vieții, și că nu duc deloc lipsă de momente sau perioade pline de adrenalină! De citit, dacă vrei, Viața Sfintei Maria Egipteanca sau un roman modern, bazat pe istoria vieții Sfântului Simeon cel nebun pentru Hristos, Nebunul!

  30. Nu cred că-l interesează pe Vladen așa ceva, dar bună precizarea.

Leave a Reply