Trei tipuri de monede digitale

Să vorbim puțin despre bani digitali. Banii digitali sau monedele virtuale sau criptomonedele sau cum le-o mai fi zicând, dar cred că sintagma de bani digitali se va impune, sunt bani care nu au un corespondent fizic, adică nu sunt ca bancnotele sau monedele din metal pe care le purtați prin buzunare, ci rezidă exclusiv în niște sisteme informatice, fiind accesibili prin intermediul unui program de calculator sau al unei aplicații de pe telefon. Deschideți aplicația și vă zice că aveți atâția bani în contul sau portofelul digital, dar nu îi puteți scoate efectiv din bancomat sau ține în mână și nu îi puteți cheltui decât în locuri care acceptă utilizarea acelei aplicații.

La ora actuală, există trei categorii de monede sau bani digitali. Pe foarte scurt, ele sunt după cum urmează:

1. Bitcoin

Bitcoinii sunt monede digitale descentralizate și anonime, care funcționează în baza unui algoritm matematic. Fiind digitali, bitcoinii nu au corespondent fizic, adică nu îi puteți ține în mână. Fiind bazați pe un sistem descentralizat (a cărui infrastructură este asigurată de foarte mulți voluntari care își țin calculatorul deschis pentru că astfel speră să primească niște mici comisioane atunci când mașina lor validează o tranzacție în rețea), ei nu sunt supervizați, garantați și nici măcar recunoscuți de către vreun guvern sau de vreo bancă. Oficial, nici măcar nu sunt considerați bani.

În principiu bitcoinii sunt buni, pentru că reprezintă o monedă liberă, prin șuntarea băncilor și a instituțiilor oficiale, adică prin evadarea din sistemul financiar tradițional centralizat. Ei au totuși două dezavantaje notabile. Primul este că nefiind reglementați și recunoscuți de către state sau bănci, vă este mai greu să-i folosiți. De exemplu, n-o să puteți plăti cu ei cumpărăturile de la Lidl. Al doilea este că nefiind supervizați de vreo instituție oficială, bitcoinii atrag tot felul de dubioși. Cumpărând bitcoini, intrați într-un fel de Vest Sălbatic în care lipsește potera. Aveți libertate, dar vă puteți și sparge capul, iar dacă cineva vă ia toți banii, nu aveți cui să vă plângeți. Cum este și firesc, libertatea vine la pachet cu responsabilitatea, iar asta implică necesitatea de a căsca bine ochii, pentru că deci sunteți pe cont propriu.

2. Altcoin

Altcoinii sunt toate criptomonedele care copiază modelul bitcoin, fără a fi bitcoini. Aici intră o puzderie de monede digitale, cum ar fi: litecoin, namecoin, peercoin, dodgecoin, primecoin, ethereum, ripple, titcoin, firo, zcash, algorand, bazate mai mult sau mai puțin pe același algoritm cu sursă deschisă ce stă la baza bitcoinilor. În linii mari, și ei sunt tot bani digitali descentralizați, așa că teoretic vorbind ar avea fix aceleași avantaje și dezavantaje ca bitcoinii.

Practic vorbind, altcoinii sunt un fel de ruletă rusească, pentru că fiind atât de mulți, șansele ca vreuna dintre aceste monede să treacă proba timpului sunt extrem de reduse. Câmpul altcoinilor este util mai degrabă speculațiilor pe termen scurt, motiv din care altcoinii mai sunt numiți shitcoin.

3. CBDC

CBDC (Central Bank Digital Currency) sau banii inteligenți, despre care auziți tot mai des prin mass-media, sunt bani digitali centralizați, care la ora actuală există mai mult în stadiul de proiect. Ei sunt meniți să înlocuiască pe viitor banii fizici pe care îi aveți în buzunare sau pe card. Fiind digitali, nu vor avea un corespondent fizic, așa că pe măsură ce aceștia vor fi introduși în circulație, se va urmări scoaterea treptată și în final integrală a banilor cash, oamenii nemaiputând să cumpere decât cu bani digitali, direct prin aplicația lor de pe telefon. Fiind centralizați, ei se vor afla sub controlul direct al statului, spre deosebire de banii fizici de acum, care trec prin diverse bănci comerciale, sau de bitcoini, care nu sunt controlați de nimeni.

Am putea spune că statele se inspiră din modelul bitcoin, vrând să-și facă o monedă digitală a lor, care să înlocuiască banii cash de acum, dar aplică ideea în sens invers, urmărind un control și mai puternic (pe când bitcoinii descentralizează și deci elimină acest control). Având în vedere că banii cash sunt niște înlocuitori ai bunurilor și obiectelor pe care le dețineți (cum ar fi aurul), iar banii de pe card sunt niște înlocuitori ai banilor cash, banii inteligenți (CBDC) reprezintă încă un nivel de indirectare, pentru o conveniență sporită.

Iar acești bani CBDC sunt foarte, foarte răi.

Și dacă vreți să înțelegeți de ce sunt răi, vă invit să urmăriți cu atenție clipul de mai jos. Please note: the news clips in this video are dramatisations using an actor.

7 Replies to “Trei tipuri de monede digitale”

  1. Ma tot intreb cand oamenii se vor trezi din fentele astea al caror unic scop este
    sa ne faca captivi… Sper ca mai sunt solutii, doar ca trebuie sa le cam gasim pe cont propriu…

    O vara linistita!

  2. Mă îngrijorează puțin ce citesc aici. Clipul ăla e doar propagandă și e pentru cei ce nu înțeleg nimic din ceea ce însamnă azi banii. Ca să te țină cineva în casă nu trebuie să nu-ți meargă cardul la 1 km de casă, există alte metode implementate cu succes în China de ceva timp. Plus că blockchain-ul nu funcționează așa cum e menționat acolo, nu-ți dă nimeni reject la tranzacții.

    Ce nu pricep mulți e că de mult timp banii sunt o monedă digitală pentru că sunt niște cifre care nu mai au acoperire în realitate. Faptul că există încă numerar e pentru că cineva permite existența și folosirea îna numite condiții, iar asta nu înseamnă că bancnotele au valoare. Dacă de mâine se impune comercianților să nu mai accepte numerar ce faci cu teancul de acasă? sau dacă bancomatele nu-ți mai eliberează numerar ce faci?

    Cine are impresia că statul nu prea are ce face direct cu tranzacțiile băncilor n-a avut încă o poprire. Cel puțin la noi, statul poate cere orice informație băncilor despre tranzacțiile și transferurile tale. Ideea e că nu trebuie să se modifice forma banilor ca o entitate să te împiedice să cumperi ceva.

    @Suzana: Obsesia că ceva ne face captivi ne face, de fapt, captivi.

  3. Ca să te țină cineva în casă nu trebuie să nu-ți meargă cardul la 1 km de casă, există alte metode implementate cu succes în China de ceva timp.

    Eu: Asta e o sabie cu care poți ucide un om. Tu: Ca să ucizi un om n-ai nevoie de sabie, poți folosi de exemplu un cuțit. Eu: … recitesc articolul să văd unde am scris că poți ucide un om cu o singură armă.

    Plus că blockchain-ul nu funcționează așa cum e menționat acolo, nu-ți dă nimeni reject la tranzacții.

    Eu: la ora actuală există un sistem descentralizat, aflat la baza criptomonedelor și necontrolat de nicio instanță oficială. Statul plănuiește să implementeze un sistem centralizat, aflat sub controlul lui direct. Tu: sistemul de la ora actuală nu funcționează așa cum se specifică în clip că va funcționa sistemul CBDC din viitor…

    Ce nu pricep mulți e că de mult timp banii sunt o monedă digitală pentru că sunt niște cifre care nu mai au acoperire în realitate.

    Citez din articol: „Având în vedere că banii cash sunt niște înlocuitori ai bunurilor și obiectelor pe care le dețineți (cum ar fi aurul), iar banii de pe card sunt niște înlocuitori ai banilor cash, banii inteligenți (CBDC) reprezintă încă un nivel de indirectare, pentru o conveniență sporită.”

    Americanii și-au făcut tiparniță de bani (care nu mai au acoperire în realitate), și tot sunt înglodați în datorii. Banii digitali sunt însă altceva. Dacă ai un Eminescu în mână, îl poți cheltui în ce magazin vrei tu de pe teritoriul țării noastre, fără să-i pese casierului cine ești, câtă vreme bancnota este autentică. Dacă însă ai niște bani pe telefon, aceia sunt ca pisica lui Schrödinger: s-ar putea să-i ai sau s-ar putea să nu-i ai. Poate într-un magazin îi ai și în altul nu; poate pentru un produs îi ai și pentru altul nu; poate azi îi ai și mâine expiră. Chestia asta nu se poate implementa pe bancnota fizică, de hârtie. Dar se poate digital. Asta-i diferența.

    Notează că banii de pe cardul actual sau din aplicația de internet banking pe care o folosim astăzi nu sunt bani digitali, ci sunt un fel de interfață tot pentru niște bani cash, din punct de vedere al modului cum sunt implementați.

    Faptul că există încă numerar e pentru că cineva permite existența și folosirea în anumite condiții, iar asta nu înseamnă că bancnotele au valoare.

    Păi au valoare cât timp le garantează statul (banca), ceea ce face ca oamenii să aibă încredere în ele. Iar banii sunt doriți de către establishment, așa că vor continua să aibă valoare. Problema lor este că nu oferă un control suficient de granular.

    Mai precis, diferența față de banii digitali de mâine este că dacă statul ar vrea acum să devalorizeze leul, n-ar putea s-o facă chirurgical, doar pentru anumite produse sau persoane. Devalorizarea leului ar face ca acesta să-și piardă valoarea în mod uniform, pentru toți deținătorii de lei și în raport cu toate mărfurile pe care ar dori aceștia să le cumpere, la orice moment din zi sau din noapte. În timp ce leul digital de mâine ar putea fi devalorizat doar pentru cumpărarea unei cărți care deranjează, astfel încât prețul acesteia să devină infinit (în practică, nu vei mai putea cumpăra acea carte, care va fi etichetată drept instigatoare la ură sau ceva), în rest el păstrându-și valoarea (pentru celelalte cărți, care nu deranjează). Chestie care nu se poate face la ora actulă, cu banii de acum, decât prin interzicerea cărții și controale la librării.

    Dacă de mâine se impune comercianților să nu mai accepte numerar ce faci cu teancul de acasă? sau dacă bancomatele nu-ți mai eliberează numerar ce faci?

    Chestia asta afectează toate bancnotele per ansamblu, toate cumpărăturile tale per ansamblu, toți deținătorii de bani per ansamblu etc. Dar spune-mi te rog cum ar putea astăzi statul sau banca să-ți interzică să cumperi la o distanță mai mare de 5 km de locuința ta? Cardul nu are GPS iar banii lichizi sunt valabili pe tot teritoriul țării.

    Cine are impresia că statul nu prea are ce face direct cu tranzacțiile băncilor n-a avut încă o poprire. Cel puțin la noi, statul poate cere orice informație băncilor despre tranzacțiile și transferurile tale.

    Care informații durează timp. Și apoi, din nou, statul nu te poate forța să cumperi doar anumite produse, doar la anumite ore etc. Ori îți ia toți banii (pe care-i datorezi), ori ți-i lasă și faci ce vrei cu ei. Și pentru a ți-i lua, trebuie să aibă un temei legal, așa că nu-i poate opri pe toți cetățenii din România să cumpere un anumit produs, doar într-un anumit interval de timp de la primirea salariului (dar simultan cu asta să le permită să-și folosească banii în alte direcții, pentru că mno, nu sunt infractori). Pe bune, așa de greu e să se înțeleagă ce se prezintă în clip?

    Ideea e că nu trebuie să se modifice forma banilor ca o entitate să te împiedice să cumperi ceva.

    Ca să te oprească pe tine personal, nu, că îți ia banii din cont. La nevoie, inventează un motiv, îți fabrică un dosar și îți pune proprire. Dar ca să-i oprească, îngrădească sau limiteze pe toți cetățenii, ba da, are nevoie de un nou sistem financiar. Că nu le poate fabrica dosare tuturor.

  4. […] sunt făcute de Nvidia. Aceeași Nvidia care, de exemplu, face plăci grafice cu care se pot mina bitcoinii. Și, pentru că între SUA și China există o rivalitate, americanii au interzis exportul de […]

Leave a Reply