O parte a presei deplânge închiderea publicației cu nume viciat, dar articolul acesta de pe EVZ e destul de echilibrat. Permiteți-mi să comentez, selectiv, câteva pasaje.
Mai întâi, de vreme ce știm că presa e în moarte clinică de ani buni iar VICE nu era o fițuică politică și deci nu avea susținerea vreunui partid politic sau grup de interese economice, cine o finanța, atât la noi cât și pe plan mondial?
La 3 mai 2019, Vice Media a anunțat că a strâns datorii de 250 milioane de dolari față de George Soros și alți investitori.
Bon. Mai departe, cui se adresa această revistă?
Revista VICE, înființată inițial1nota mea: înființată inițial? Să înțeleg că poate fi înființată de mai multe ori? în 1994, la Montreal, de către Suroosh Alvi, Shane Smith și Gavin McInnes, s-a axat pe livrat articole de presă și știri pentru tinerii adulți și adolescenți. Ulterior, a fost înființată divizia de știri Vice News, precum și un studio de producție și o casă de discuri. Sediul Vice s-a mutat la New York în 2001 și a transmis programelele de știri și documentare săptămânale pe HBO.
Și, în sfârșit: ce dorea să-i învețe pe acești tineri?
Timp de peste un deceniu, publicația a adus în atenție subiecte controversate, probleme și povești deosebite din România. Au fost publicate articole care au abordat problema corupției clasei politice din România, problema nostalgiei față de comunismul ceaușist și dificultățile tranziției spre capitalism și democrație, despre rasism, homofobie, feminism, războaiele moderne, consumul drogurilor, progresism, protejarea mediului și hărțuirea sexuală și despre lupta dintre generații. Autorii și colaboratorii au scris și despre divertisment, rețele culinare, vacanțe și cluburi.
Și acum, câteva reacții. În primul rând, mergem la anunțul oficial de pe sait, intitulat „Ce a însemnat VICE România pentru noi”, unde găsim:
Din păcate, VICE România se închide. Motivele închiderii redacției din România sunt obiective, n-au depins de noi sau de rezultatele noastre.
Desigur că niciodată nu suntem noi de vină, ci mereu altcineva: în principiu mediul exterior, guvernanții, corupția și, în particular, societatea rigidă și conservatoare din România, impermeabilă la progresismul pe ale cărui culmi voiam s-o înălțăm.
Articolul continuă cu o serie de relatări de la foști și actuali membri de redacție sau colaboratori, printre care se strecoară, destul de amuzant, și următoarele rânduri:
„A făcut educație sexuală, educație în privința drogurilor și a tratat teme LGBTQ când nimeni din învățământ sau din media nu făcea asta. De la o revistă foarte incorectă politic până la un punct, s-a transformat într-un bastion al toleranței și feminismului. VICE încă este toate astea, doar că nu mai dă Soros bani și atunci se închide.”
– Ioana Moldoveanu, fost redactor-șef
Să luăm pulsul și pe rețelele sociale. Magdalena Radu pe Facebook:
Se închide VICE, hârtia aia igienică făcută din surcele. Știrea se vântură în lungul și în latul interneților și cutreieră inclusiv presa mare. Se strâng mii de comentarii. Toate comentariile sunt urale și aplauze pentru coșul de gunoi în care a nimerit așa-zisul ziar, ceea ce indică faptul că o grămada de lume e încă zdravănă la cap. Cât o mai fi, na.
Și tot pe Facebook, Călin-Liviu Georgescu:
Avem și prima petardă care renunță la ea însăși. Respect VICE!
În concluzie, unul din instrumentele propagandistice ale miliardarului de sorginte maghiară se închide în România și scârție puternic în lume. Și zic „intrument propagandistic” pentru că îmi este foarte clar că dacă revista s-a dovedit falimentară după oprirea sponsorizării, înseamnă că era falimentară și cât timp a fost finanțată, trăind exclusiv din acei bani, așa că practic Soroș a susținut din fonduri proprii o platformă nerentabilă, menită să modeleze tinerele conștiințe întru ideologia lumii noi.
Pe final, să dăm citire unor materiale din zisa revistă. Vreți cu progresism? Nu vreți? Bine. Atunci, dat fiind că ne aflăm într-o perioadă de sărbători, de stat acasă și de făcut cozonaci în ler, să citim ceva cu rețete culinare.
De ce ar fi bine pentru viitorul planetei să ne mâncăm fecalele
de Josh Evans
În ultima vreme, un batalion tot mai mare de deținători ai adevărului insistă că toți ar trebui să mâncăm gândaci.
Evident că multă lume face deja asta și nici măcar nu e ceva nou. Insectele au multe proteine, grăsimi și minerale și emit mult mai puține gaze de seră față de vite sau alte animale. Folosesc puțin teren și apă și produc mai puține deșeuri.
Din aceste motive, eu și foștii mei colegi de la Nordic Food Lab din Copenhaga am investigat în ultimii patru ani potențialul alimentar al insectelor. Am gustat zeci de specii din peste zece țări de pe șase continente: regine de termite din Kenya, larve de gândaci din Uganda și Peru și viespi veninoase gigantice din Japonia. Pot spune cu mâna pe inimă că toate au un foarte mare potențial.
Dar mă întreb de ce nu putem merge mai departe de atât. De ce să ne oprim la insecte? Concluzia mea logică e foarte clară: să creăm un cerc alimentar perfect închis. Să ne mâncăm propriile fecale.
Această propunere modestă nu e atât de deplasată pe cât sună. Așa că permite-mi să zdrobesc din fașă orice dubii. Una dintre cele mai răspândite obiecții se referă la compoziția nutrițională. Cum ar putea fi fecalele suficient de nutritive ca să susțină viața din care au plecat? Cheia e procesarea.
Textul continuă cu informații inedite și educative despre cum ne-am putea recicla fecalele și depăși eventualele impedimente sau probleme ce apar pe parcurs – ca reducerea nutrienților la fiecare nouă „reciclare” a unor fecale deja ingerate. Și cu cine mai știe ce, că nu l-am citit chiar până la capăt.
Ca fapt divers, dacă veți avea curiozitatea să dați o căutare pe sait după cuvântul „fecale”, veți obține trei pagini cu titluri de articole pe această temă. Printre care, și cu fragmentul următor promit să închei, un articol de mare angajament, intitulat Cum să convingi o fată să se cace pe tine și scris de o anumită Kara Crabb, adică de o femeie (ceea ce înseamnă că poate ar trebui s-o ascultăm):
Sexualitatea umană este un lucru fascinant. Uneori ne poate dăuna la sănătate, alteori ne bagă într-o euforie incredibilă şi, în câteva cazuri speciale, ea poate fi legată de actul căcării. Nu e mare lucru. Nu mai suntem fete mari. Putem să ne obişnuim cu ideea ipotetică că ne excită să vedem valuri de diaree care se scurg din popoul unei fete drăguţe, ricoşând de buzele unui bărbat, când ea se aşează peste el. Apoi se face o mică baltă din stropii care pică pe lângă, pe care el o linge apoi de pe jos ca o pisicuţă care-şi bea lăpticul. Nu e ceva de neconceput, nu?
Din păcate pentru unii dintre noi ideea de a te juca cu căcatul poate să strice o relaţie perfectă, după cum e cazul pe care mi l-a povestit un tânăr într-un mail:
La Mulți Ani!
Dacă e să mă raportez la conținut, există enșpe saituri/publicații online care ar trebui închise înaintea lui VICE. Alea cu „știri” mondene și „soluții” miraculoase care vindecă diabetul, cataracta și glaucomul, impotența și obezitatea malignă etc… Alea care dau titluri de genul „Di Caprio zguduit de durere la aflarea veștii”, dai click și afli că a murit, la vârsta de 95 de ani, bunica primei iubite a lui Di Caprio din adolescență.
Ai spus Soros, ai spus tot. Poate sa moara liniștită, nimeni n-o va regreta. Sau aproape nimeni, ca mai sunt dezaxați globaliști care sa-i deplângă decesul. Iar faptul ca moare de moarte buna, mi se pare a fi o raza de speranță ca acestui comunist nenorocit nu-i ies chiar toate planurile abjecte. Din cite am citit, rezultă, din păcate, ca fiu-sau e si mai nemernic. Așa ca, păzea!
Sa-i fie tarana usoara. Mie personal mi se rupe, ca n-o citeam. Chestiile astea cu civilizatul/indoctrinatul/incitatul poporului ma plictisesc de moarte. Ca si revistele alea in care X a facut Y are casa Z si l-a inselat pe W. Dar ca i-a ajutat pe unii sa-si indeplineasca un fetis e laudabil :)).
@Renata
Pe acelea nu le susține cineva din culise, ci numărul mare de internauți care dau click și citesc așa ceva. Eu, de exemplu, nu știam că a murit bunica lui Di Caprio! 😆
@papagigli
https://lorenalupu.com/blog/regret-din-suflet-ca-se-inchide-vice-romania/
@Vladen
Dar de Hollywood ce zici? Că nu mai poți vedea secvență de film sau serial modern de succes care să nu fie înțesată cu woke-isme, corectitudine politică, incluziune etc. Plus asta. Așa că vrei sau nu vrei, ți se bagă oricum pe gât.
Pai nu, ca nu ma obliga nimeni sa ma uit la filme de la Hollywood si cand o fac stiu la ce sa ma astept. Noi am ajuns sa ne uitam preponderent la filme europene (si mai nou asiatice, koreene). Mi se par mult mai bune si mai putin previzibile. On top ar fi alea frantuzesti si scandinave si fiindca nu depindem de traducerile proaste in engleza din subtitrare. Au si astea mici woke-isme, dar mult mai putine. Deci mi se cam rupe si de ce face hollywoodul cu filmele lor, nu vars o lacrima pe mormantul lor :).
https://lorenalupu.com/blog/regret-din-suflet-ca-se-inchide-vice-romania/
Sunt unii care regreta si vremurile comuniste – dupa cum zice ultimul sondaj pe tema. Sa nu ne impacientam ca sunt altii care regreta (din suflet) ca se inchde Vice. Ce sa faci, fiecare cu prorpiul sau sindrom Stockholm.
Lupoaica! Am avut câțiva meciuri cu ea acum multi ani buni. Inteligenta si plina de ea, dar zeflemista si năprasnică atunci când ești zeflemist cu ea. Oricum, o gagica mișto, slobodă si independentă. Dar indiferent ce scria Vice, atâta timp cit era subvenționată de Soros era periculoasa. Lighioana asta maghiara e cea mai abjecta fiinţă de care am auzit vreodată, chiar daca e ateu, ca mine. 🙂
Te cred pe cuvant, pana la proba contrarie (legat de lupoaica) 😛
Subscriu în totalitate lui Vladen: filme europene și nordice. Nordicii sunt beton pe policier. Și pe politic. În ultimii doi ani m-am uitat cu încredere la filme poloneze și nu m-au dezamăgit.
Cinematografia americană pare în cădere liberă. Pe vremuri, un film american prost era o excepție. Acum e regula.