Proză arhiscurtă: Ficțiuni Reale

Datorită lui Adore am aflat de existența unui grup Facebook axat pe proză arhiscurtă. Grupul se numește Ficțiuni Reale iar regulile lui stipulează:

1. Povestirea ta trebuie să aibă 500 de caractere, cu tot cu spaţii. Ai voie 20 de caractere în plus sau în minus, nu mai mult. Caracterele din titlu nu se pun la numărătoare (poți verifica pe www.charactercountonline.com sau www.wordcounter.net).
2. Textul trebuie să aibă legătură cu tema în curs. Nu scrie mai mult de 3 ficțiuni la fiecare temă.
3. Înaintea fiecărui text, specifică titlul temei curente și atât (fără alte chestii între paranteze). La finalul fiecărui text, scrie între (paranteze) numărul de caractere.
4. Nu pune spații între rânduri, nu da enter după punct. Scrie un paragraf compact, pentru omogenitatea vizuală a grupului.
5. Folosește punctul și virgula. Sunt interzise următoarele: semnul exclamării, puncte de suspensie, linii de dialog, emoticoane. Nu folosi ghilimele pentru dialoguri și replici.
6. Scrie corect gramatical. Dacă nu eşti sigur, verifică în DEX înainte să postezi.
7. Dacă ai scris o poezie, ţine-o pentru tine. Orice ficțiune în versuri/rime va fi ștearsă fără avertisment.
8. Scrie cu diacritice (www.diacritice.ro).
9. Nu posta fotografii, reclame sau link-uri fără legătură cu scopul grupului. Nici înjurături, pornoșaguri sau alte minuni ofensatoare.

Grupul are drept scopuri declarate descoperirea de noi voci și apariția unei comunități. Ni se spune că zilnic vor fi publicate pe www.liternet.ro șapte povestiri de pe grup, la rubrica „Ficțiuni Reale” a saitului.

După cum vedeți în imaginea de mai sus, tema de astăzi este „Zidul”. Iată o tentativă personală (cu mențiunea că nescriind-o pe grup ci pe blog, o să încalc regula numărul 3 și o să-i dau un titlu mai ceva mai expresiv):

Zidul invizibil

Casa voastră este foarte interesantă, le spuse bunica nepoților. Pe dinafară, este înaltă cam de opt metri. Dar înăuntrul ei se află un zid care urcă de la pământ la cer. Ce zid? o întrebară ei. Nu este niciun zid. Poate trebuie să-ți schimbi ochelarii. Dar bunica, în pofida vederii încețoșate, îl observase. E drept, nimeni altcineva nu îl vedea; nimeni în afara părinților. Apăruse treptat în mijlocul patului lor, cam la trei ani după căsătorie, la început subțire și străveziu, dar apoi tot mai gros și opac.

(513 caractere)

Dacă reflectăm puțin asupra acestei teme, afară de sensul propriu al unei construcții de beton sau de piatră, zidul ar putea simboliza:

  1. O barieră greu de trecut sau un obstacol imposibil de surmontat;
  2. Ceva care ne oferă adăpost și protecție, ferindu-ne de intemperiile exterioare sau de necunoscut (exemple: zidul unei cetăți medievale, o mască pe care ne-o punem pentru a nu părea vulnerabili);
  3. O scară către cer, dacă cumva putem ascensiona pe el;
  4. Un plan de separație între două lumi sau între două universuri;
  5. Un element artizanal care conferă distincție și noblețe (zidul decorat al unei case frumoase)

Așadar, sunt multe direcții pe care putem merge pentru a scrie ceva care să rezoneze cu subconștientul colectiv. Deși de regulă procesul creației nu se desfășoară în acești pași. Adică, un scriitor talentat nu se gândește la ce simbolizează un zid și apoi la cum ar putea fructifica aceste semnificații, ci are o intuiție și, dacă este inspirat, nimerește în mod spontan una dintre aceste semnificații.

Dacă vreți să vă înscrieți pe grup, veți avea avantajul unei expuneri la o comunitate de oameni interesați de litere. Dar simultan cu asta veți pune umărul la propășirea unui sait care nu-i al vostru și care se bazează inclusiv pe creațiile voastre, respectiv LiterNet. Alternativ, puteți folosi grupul ca sursă de inspirație pentru texte pe care să le scrieți pe paginile voastre virtuale. Și când zic „paginile voastre” mă refer la bloguri, pentru că pagina „voastră” de Facebook nu-i a voastră, ci a acționarilor Facebook.

Desigur, le puteți combina pe cele două, adică postarea pe grup și pe blogul propriu.

6 Replies to “Proză arhiscurtă: Ficțiuni Reale”

  1. Prea multe conditii.. Nu m-as inscrie nici daca ar oferi un premiu consistent. Ma enerveaza din start prezentarea.

  2. Condiţii idioate – unele. De ce fără ghlimele, fără linie de dialog, fără semnul exclamării, fără puncte de suspensie, doar cu un singur paragraf? Toate astea sunt necesare pentru clarificarea exprimării în scris.

  3. Și eu am avut aceleași nemulțumiri la început, dar apoi mi-am dat seama că e un joc și că acestea sunt regulile lui (conforme mai ales cu acest format de proză arhiscurtă). Faptul că de exemplu nu e voie cu ghilimele sau semne de exclamare nu înseamnă că ghilimelele sunt proaste. Faptul că nu e voie cu poezii nu înseamnă că versurile sunt irelevante. Înseamnă doar că așa este jocul acesta. La fel cum la „duzina de cuvinte” (inventată de Gigli) regulile impun folosirea acelor 12 cuvinte și la fel cum aici am scris un text fără litera a. Așa că mâine putem inventa un alt format, care să ne solicite creativitatea într-un alt mod.

Leave a Reply