Ultima noapte de Covid, întâia de război

Moto: „Promit să te iubesc mereu și să fiu alături de tine la bine și la greu, până când masca ne va despărți!”

Ușa de la sufragerie se deschide încet, și în crăpătură apare o sticlă de vin roze, apoi o mână feminină și încă una cu un tirbușon.

– Auzi, poți să-mi deschizi și mie o sticlă de vin?

Nu știu dacă e simptom de infecție de Covid sau de sănătate, dar așa s-a terminat carantina în familie la noi. Cu o degustare.

Doar Ioana a făcut boala până acum, cu simptome (durere în gât, răgușeală) în primele 2-3 zile.

Azi a expirat carantina legală, ordonată de DSP.  Eu și Matei am rămas negativi până acum. Nu știu cui să mulțumesc, dozei 3 sau disciplinei: am stat izolați și cu masca în spațiile comune din casă, am folosit bucătăria și baia la distanță de jumătate de oră, și numai după un aerisit zdravăn.

Sigur, încă mă mai pot pozitiva și eu. Dar, cum am reînceput să ies în oraș (practic am țâșnit pe ușă), probabil că nu mai pot da vina doar pe ea. Deși e o ocupație frecventă și plăcută în orice căsnicie… 🙂

Aici se încheie cronica mea de carantină. Însă, la cum arată lucrurile, probabil că pot rescrie titlul acela celebru de roman:

Ultima noapte de Covid, întâia de război…

Doamne feri!

Conform R3media, rândurile de mai sus au fost așternute pe Facebook de către Lucian Mândruță. Nu înțeleg de ce le-a șters ulterior. Sunt atât de bine alcătuite, curg atât de frumos și îndeamnă atât de persuasiv la respectarea măsurilor de protecție anti-covid! Mândruță e un model pentru toți cetățenii destupați: până și în propria lui casă purta mască și folosea „spațiile comune” la o jumătate de oră distanță de soția lui. Și, chiar dacă nu precizează în text, din titlu putem intui că până și amor făcea la minim jumătate de oră distanță, ca să nu se infecteze.

Ce ar mai fi de spus? Că DSP este noul Dumnezeu. Protejați-vă și respectați măsurile de igienă, pentru că mai bine negativ decât pozitiv!