Sic transit gloria mundi

Aproape zilnic trec pe lângă noi o serie de informații esențiale, pe care, dintr-o impardonabilă neatenție, le putem omite sau ignora. De exemplu, conex cu data de ieri, 6 iulie 2022, (se) pot consemna trei lucruri:

Pietrele cu inscripții masonice din statul american Georgia au fost complet demolate, după ce o explozie misterioară le-a distrus parțial. Mai multe despre acest monument și de ce îl numesc masonic într-un articol viitor.

S-a împlinit aproximativ un an de când am aflat de moartea prin înecare a lui Mircea Popescu, blogăr pe Trilema și proprietar al ex-agregatorului „fain”, deces pe care mult timp l-am pus sub semnul întrebării, suspectând o farsă popesciană. Mai multe despre asta, poate, într-un articol viitor.

S-au împlinit exact trei ani de când Ministerul Afacerilor Interne, chinuit de talent, publica pe Facebook următoarea capodoperă care-l eclipsează până și pe Eminescu:

Ne-ai scris tu, mamă, și tu, tată,
Ce ai copilul pe la mare,
Să fim atenți ca el și alții,
Să aibă un răsărit în siguranță!

El nu știe de grija ta,
Și poate sigur se întreabă,
Ce căutăm la răsărit,
Să îl tot privim atent.

Dar peste ani și ani de zile,
Când fiul lui va fi la mare,
Va înțelege grija părintească,
Pentru un răsărit în siguranță!

Și pentru că operele de artă trebuie imortalizate, iată și o captură de ecran:

poezie MAI

Poezia n-are nicio rimă dar asta nu contează, deoarece ea ilustrează în mod inspirat ciclul tainic al vieții, definit de elementele familiare părinte, copil, mare și grijă, după care copilul devine la rândul lui părinte și întregul ciclu se reia. În acest perpetuum mobile atemporal, singura coordonată fixă, singurul reper ce conferă stabilitate și veghează imperturbabil la derularea nealterată a vieții este MAI.

Dacă am fi critici literari, am putea nota suplimentar că laitmotivul din care această poezie își extrage forța e antiteza dintre starea neplăcută de trac pe care o resimte un tânăr supravegheat de un polițist și grija plină de căldură a acelui polițist față de respectivul tânăr, dragostea părinților față de copiii lor simultan cu furnizarea imprecisă a adresei la care se află aceștia atunci când sunt în pericol (undeva „pe la mare”), sau construcția paradoxală „și poate sigur se întreabă”. Dar cum nu suntem decât simpli cetățeni români, le mulțumim organelor de ordine că ne sunt alături atât fizic, la mare, cât și metaforic, în poemele de pe Facebook.

Așa că dacă pe viitor vă veți trezi că un zdrahon ca cei de mai sus, îmbrăcat în uniformă, vă fixează cu niște ochi încruntați și un chip impenetrabil, și vă veți întreba oare ce-are cu voi și ce-i în mintea lui, de-acum știți.

5 Replies to “Sic transit gloria mundi”

  1. Lumea conteporana se afla în plina expansiune a…”Armagedonului”.

  2. P.S.2 “Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”

    “Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care Se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.”

    “Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii şi că Dumnezeu este capul lui Hristos.”

    “Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi! Amin.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *