Sunt creștin ortodox. Adult, nevaccinat și convins de existența lui Dumnezeu. Având un spațiu virtual ce-mi dă prilejul să-mi exersez discernământul în continuă formare1Părintele către copil: „Pune tot ce auzi sub semnul întrebării!” Copilul: „De ce?” și imun la eventualele sensibilități pe care le-aș putea răni în loc să le menajez, mă aflu acum în postura de a face o afirmație categorică ce poate părea oarecum șocantă, dar care este, din perspectiva mea, de domeniul evidenței:
Religia are nevoie urgentă de o actualizare constructivă
În articolele din această serie prin religie mă voi referi în special la religia creștină, în virtutea apartenenței mele la ea. Dar presupun că lucrurile stau cam la fel și în cazul celorlalte religii. Desigur, subiectul e prea vast pentru a fi abordat într-un simplu articol de blog, dar pentru moment să vorbim câteva cuvinte despre haina pe care o îmbracă Creștinismul. Și mai precis, despre stil și limbaj. Ca o concesie, am ales drept titlu „erorile Bisericii” în loc de „erorile religiei”, aruncând anatema nu în curtea religiei, ci în ograda prelaților și a modului în care înțeleg și propovăduiesc ei religia. Dar uneori cele două curți se suprapun întrucâtva.
Unul dintre cele mai frumoase cuvinte din limba română este verbul a împărtăși. Înseamnă a deveni părtaș cu cineva la ceva, a te bucura de ceva împreună cu un seamăn de-al tău, sau cu mai mulți. Și este sensul românesc al englezescului share de pe rețelele sociale. Atunci când „dai share” unei glume pe Facebook, nu „o dai mai departe”, cum ai da de pildă un obiect – căci gluma îți rămâne și ție. Și nici nu o „împarți” cu prietenii tăi, căci prin acel „share” gluma nu se diminuează în vreun fel, așa cum s-ar micșora bucata de măr ce îți revine după împărțirea lui la zece prieteni. Și în mod cert nu o „distribui” – așa cum ar face un inginer responsabil cu distribuția gazului sau a apei (distribuție ce implică stabilirea dozajului pentru fiecare magistrală; o repartizare). Și nici nu o șeruiești – afară de cazul în care ești corporatist. În opinia mea, cea mai fidelă traducere a lui „to share” este „a împărtăși”. Dar pentru că termenul era luat de Biserică, s-au preferat alte variante. Cu toate că tot pe bloguri și pe Facebook folosim cuvântul „post” (de la „postare”), iar în informatică avem cuvântul „scripturi” (ca plural al unui „script”) – deși probabil fără ca ele să existe în dicționare și cu sensuri net diferite de variantele lor religioase. În orice caz, frumoasa împărtășire a devenit oficial distribuire și colocvial șeruire.
Cu posibila unică excepție a împărtășirii, limbajul religios arată ca de pe vremea Genezei. Ce-i aia, dragilor, duhovnicesc? Dar jertfă și jertfelnic? Sacrificiu ar fi fost cumva un sacrilegiu? Nu mă bag la termeni de specialitate, ca moliftă, prăznuire și euharistie, dar zămislire? Rob și roabă? Mărturisitor, osteneală și tămăduire? Vremelnic? Sobornicesc? Plus osificarea în anumite sintagme (ca dreapta credință) care vădesc un mugure de fanatism sau habotnicie.
Ia priviți un scurt fragment dintr-un recent mesaj al Patriarhului Daniel și spuneți voi dacă nu sună a limbaj dintr-o altă epocă, cu care nu aveți nicio legătură:
De curând, Biserica a sărbătorit Naşterea Maicii Domnului, esenţială acestui plan de realizare a Împărăţiei Cerurilor împreună cu omul. Maica Domnului avea să-L nască pe Mântuitorul Iisus Hristos, deşi nu era căsătorită şi se dedicase celor spirituale. Totuşi, îngerului care i-a adus vestea zămislirii de la Tatăl ceresc în puterea Duhului Sfânt i-a răspuns hotărât: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38). Aceasta arată că Maica Domnului a biruit şovăiala şi îngrijorarea, lăsându-se cu deplină încredere în purtarea de grijă a lui Dumnezeu.
De altfel, chiar zămislirea şi naşterea Sfintei Fecioare Maria din părinţi înaintaţi în vârstă şi sterpi arată că venirea fiecărui copil în lume este în primul rând rodul unei lucrări duhovniceşti de împărtăşire de darul de viaţă făcător, care aparţine exclusiv lui Dumnezeu şi care, izvorând din iubirea Preasfintei Treimi, este oferit oamenilor.
Acum, țin să fac precizarea că unele arhaisme sunt frumoase. De exemplu, îmi place mult verbul a zămisli – pe care tocmai ce-l criticasem mai sus. Cu șovăitor se pot crea poezii și figuri de stil, dar luând textul de față (și textele religioase în general) în ansamblu, cum speră oare Biserica să ajungă la omul modern cu acest limbaj? Știu că e necesar ca ritualurile să fie respectate la milimetru, înțeleg că în Biblie se menționează explicit să nu adaugi și să nu scoți nici măcar un cuvințel și mai știu că trebuie să biruim îndoielile, care cel mai adesea ne vin de la necuratul, dar mă îndoiesc că în textul biblic original apărea cuvântul sterp, la fel cum am dubii că în ebraică exista românescul roabă. Și deci, dacă tot e să traducem Biblia în limba română, de ce să nu folosim o română a anului 2022? După Hristos.
Cititorii inteligenți vor face, sper, o diferență între renunțarea la principii sau „adaptarea” lor la secolul modern (compromis care ar distruge esența religiei și despre care nu vorbim aici) și găsirea unei modalități de a face aceleași principii mai accesibile omului modern (adică ce propun eu).
Ca o remarcă de final, cred că ancorarea într-un limbaj vechi și de nișă, care nu mai este viu în conștiința noastră, îl expune pe autor riscului de a aluneca pe panta unor expresii rigide sau șabloane pur formale, în detrimentul logicii și a fluidității mesajului ce se dorea a fi transmis. Căci dacă „darul de viață făcător” le este oferit oamenilor, cum mai este el oare exclusiv al lui Dumnezeu, Dumnezeu care tocmai ce l-a împărtășit cu oamenii printr-o lucrare duhovnicească? Dar, vorba aia, alambicate sunt căile semantice ale slujutorilor Domnului.
Cred ca tu confunzi nitel crestinismul cu ortodoxismul. Uiti de exemplu de Protestanti care-s totusi multi si mult mai modernisti. Limbajul nu e deloc de lemn, accepta preoti femei, sunt, cum zic si ei, reformati :).
De asemenea, am lăsat la o parte pastafarianismul. Dar acestea sunt subiecte pentru o altă discuție.
Ma poti crede pe cuvant : si eu consider BOR arhaica deoarece NICIODATA n-am reusit sa asist la o slujba unde tipii de la Rolling Stones sa cante in deschidere . Daca-ti amintesti , imediat dupa nenorocirea de la COLECTIV l-am injurat copios pe IPS Daniel si gashca lui de popi pentru declaratiile referitoare la victime . Are dreptate rusul : confunzi { dar nu nitzel ci bine d e tot de unde se vede ca…n-ai mai continuat cu studiul Bibliei } crestinismul cu ortodoxismul .Ai uitat ca taman asta este diferenta majora dintre cele doua ramuri ale bisericii …crestine : Biserica Catolica formata din oameni avand liceul cu bacalaureat si Biserica Ortodoxa unde daca gasesti cativa dintr-aia cu scoala de meserii sau cu ucenicie la locul de munca te poti considera norocos . Biserica Catolica pentru elite vs. Biserica Ortodoxa pentru amarasteni . Biserica Catolica avand oameni cu oarece ” statura ” si Biserica Ortodoxa formata din amarasteni . Dumitru Staniloaie spunea in lucrarea “Studii de teologie dogmatică ortodoxă ” : Oamenii amarati…sant atrasi de arhaismul bisericesc deoarece , ceea ce inteleg ei din dogmele ortodoxiei le apartine lor si numai lor din tata in fiu , din mosi stramosi a unor neamuri de oieri sau pescari asa cum erau inaintasii nostri . Intelegerea cuvantului arhaic apartine sufletului lor si este legatura dintre ei prezentul si stramosi , trecutul . Altcineva nu s e poate lauda c-ar fi batut in cuie pe-o use de biserica niste idei pe care , acei amarati le-au preluat de-a gata . Tot ce au este in sufletul lor ” . P.S. Cartea lui Dumitru Staniloaie , desii a avut ca an de aparitie 1992 costa si astazi , tot douazeci si cinci de lei deci , poti verifica corectitudinea citatului .
Așadar catolicii sunt mai „moderni” decât ortodocșii?
Au fost si sunt iar ca dovada…ce dovada mai concreta vrei decat bisericile lor unde si-au lasat amprenta Michelangelo Buonaroti , Michelangelo Merisi da Caravagio sau Rafael si Da Vinci si altii cel putin la fel d e barosani ca astia ? La noi in bisericile ortodoxe …al admiri pe Pavu Mutu iar la rusi pe Guri Nikitin ori pe Andrei Rubliov altii…nema nema .Las deoparte faptul ca sfintii zugraviti de ei iti provoaca cosmaruri multa vreme dupa ce-i vizitat respectiva biserica . Si chiar dac-ar fi Luchian , Aman sau Tattarascu senzatia de spaima este aceeasi fara discutie , culorile chiar nu pot ameliora aceasta . Nu ma-ndoiesc de faptul ca dumneata ai fost macar odata la o slujba intr-o biserica catolica . Pai cum canta corul alora si cum canta ” ai nostrii ” ? Cum suna un gospel de-al alora vs. ceva de genul : Plaaaangggg si maaaa tanguieeesc canddddd maaaaaa gandescccc la moarteaaaa ce vaaaa sa vinaaaaa cantat in bisericile ortodoxe . Am avut si noi ceva aparte : biserici in care-ti era drag s a intri unde te simteai apropiat d e Dumnezeu insa , ai dracului oameni , pana si acest lucru aparte l-au luat fir-ar mama lor a dracului si au construit o catedrala . Ca-i a mantuirii neamului sau nu , nu-mi pasa vorba lui Nichita Stanescu insa….e imensa harabaia !Este foarte adevarat si faptul ca , daca un preot catolic te mangaie pe obraz… e bine sa pastrezi distanta , insa vad ca obiceiul se transmite si ortodocsilor . Stie ce spune alde Pomohaci…
@Vladen Rusule , protestantii accepta mai nou si dintr-astia de la LGBT nu doar preoti femei insa…stiu ca la voi in Norvegia asta , alaturi de Barnevernet este ceva normal . Doar vreo trei familii si-au putut recupera copii din ghearele alora si asta doar pentru faptul ca apartineau Bisericii Protestante Penticostale iar una din familii era d e origine romana . Au plecat aia ca luati de vant dintre fiordurile alea de-acolo .
N-am fost până acum în nicio biserică catolică. Dar am auzit și eu că catolicii s-au adaptat mai bine la publicul receptor.
@Marian, habar nu am exact ce si cum accepta ca nu prea m-a interesat, doar ce mai aud/vad prin ziare. De preoti femei stiu ca se poate (la luterani, cel putin) fiindca am botezat niste plozi norvegi si la primul a fost femeie. O doamna de vreo 50 de ani foarte draguta. La fel ca tot cu ocazia asta am aflat ca nu e vreun impediment ca nu-s botezat crestin (adica tot am putut fi nas). Tot ce i-a interesat era ca eu sa fiu casatorit legal cu nevasta-mea, altceva nimic. Restul mi-a explicat ea ce trebuie sa fac si cand. Dar nasa e muuult mai importanta, pe scurt am carat plodu’ si cam atat.
@cum naiba? Pana si eu am intrat in multe domuri. Evident nu pentru slujba ci ca sa vad constructia, picturile, vitraliile. Asa cum am intrat si-n moschei, temple sau sinagogi. La tine e o chestie de principiu de n-ai intrat? Daca stiu corect esti ardelean deci sigur trebuie sa ai catedrale catolice mai la indemana decat cineva din regat.
Vladen, uite ce mă întrebase omul:
> Nu ma-ndoiesc de faptul ca dumneata ai fost macar odata la o slujba intr-o biserica catolica.
Reformulez: n-am participat la nicio slujbă catolică. Știu oameni care au participat. Inclusiv la diverse culte de pocăiți. Fie de plictiseală, fie de curiozitate.
În biserici oi fi intrat (mai puțin decât tine), dar să știi că degeaba intri în biserică să vezi cum e construită dacă nu participi și la un ritual religios specific acelui cult. E ca și cum ai admira hârtia, tușul, imaginile și coperțile unei cărți, dar fără s-o citești. Sau ca și cum ți-ai lua o nevastă să vezi cum gătește și s-o admiri cum se îmbracă, dar fără să faci dragoste cu ea niciodată. 😀
Pai atata rabdare si interes n-am :). Arhitectura imi place. Nu ma intereseaza ce-i mana in credinta.
Ce faci Alduse , profiti de faptul ca rusul nu gavareste prea bine romana si-l iei la abureala ? 🙂 😀 ” să știi că degeaba intri în biserică să vezi cum e construită dacă nu participi și la un ritual religios specific acelui cult. E ca și cum ai admira hârtia, tușul, imaginile și coperțile unei cărți, dar fără s-o citești. Sau ca și cum ți-ai lua o nevastă să vezi cum gătește și s-o admiri cum se îmbracă, dar fără să faci dragoste cu ea niciodată. 😀” Esti in eroare totala ! 1] nu te obliga si nici nu-ti sugereaza macar cineva c-ar trebui sa imiti credinciosii locului doar ca sa dai bine pe film . In ORICE biserica intri nepoftit de oameni insa invitat de Duhul Sfant . Am fost de N ori in Valletta si acolo , am intrat in catedrala St. John neinvitat si am intrat nu pentru serviciile divine ale catolicilor ci…pentru pictura lui Caravagio . Am iesit de-acolo pe jumatate nebun crede-ma ! 2] Pai bine omule , ai uitat ca pentru a face dragoste c-o femeie , este OBLIGATORIU sa-si dea jos textilele si sa ramana doar cu ce-a fost imbracata atunci cand a fost botezata ? TREBUIE sa se dezbrace macar de caracter , ai uitat acest adevar esential ? Intrebare DE CE n-ai participat niciodata la vreo slujba catolica sau la diverse culte d e pocaiti ?????????? Iisus a spus : CERCETATI deci…Vezi dumneata , aceasta-i doar una dintre erorile Bisericii Ortodoxe Romane , arhaismul fiind cel mai mic pacat posibil .
@Vladen Celovece ai raspuns strict ca un FSB-ist desii , pe astia chiar ai intereseaza “ce-i mana in credintza ” pe oamenii respectivi .
@Marian
Îmi amintesti de un prieten bun, penticostal, cunoscut doar din virtual, care în virtual avea pseudonimul “Tristarul” cu care chiar am comunicat telefonic, si care a plecat din aceasta dimensiune, în timp ce vorbeam cu el (bolnav fiind de cancer) abandonat de “fratii de credinta” si chiar de cei doi fii ai sai (din relatarile lui personale) acestia fiind mari personalitati (ne religiosi) aflati în Ro.
“La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu.”
Limbajul liturgic s-a nascut odata cu credinta, cu invataturile religiei. A inlocui acest limbaj cu termeni si formulari moderne, inseamna a pierde mesajul lui Dumnezeu si profunzimea acestui mesaj. Limbajul liturgic a avut o contributie apreciabila la imbogatirea limbii romane si tot acest limbaj tine legatura intre noi si stramosii nostri si o clasa sociala pe cale de disparitie, taranii.
“Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.”Ma infior cand citesc asta!
Repet, limbajul bisericesc nu trebuie adaptat vremurilor si oamenilor pentru ca acest limbaj este sfant, tine de divinitate, de lumea Lui Dumnezeu, o lume ce nu se supune celor omenesti.
Nu as vrea sa am in loc de preot care transmite mesajul Lui Dumnezeu un predicant ce rastalmaceste acest mesaj pentru ca asta o sa se intample daca “modernizam” limbajul liturgic.
@Amurg Pai nu prea vad unde e problema, cum oricum orice transmitere in romana a “cuvantului lui Dumnezeu” e o traducere. Mai mult, in cazul traducerii in romana , nici macar nu e vorba de o traducere la mana I. Ci macar la a doua, din greaca. Deci oricum nu primesti mesajul “in original”.
Si asta, ca orice traducere, poate fi mai buna sau mai proasta. N-ai de loc siguranta ca fiind veche (ca de aia foloseste limbaj arhaic, i.e nu era arhaic la vremea traducerii, ci modern) e mai buna. In fapt a si fost un mic incident relativ recent legat de faptul ca traducerea in greaca (dupa care au tradus multi altii, inclusiv romanii) are greseli serioase care schimba sensul in mod serios. Deci, “cuvantul lui dumnezeu” a fost deja afectat si in versiunea arhaica.
Iar ca ultima chestie, limbajul ala arhaic nu-i original, nu s-a inventat un cuvant romanesc pentru termenii aia, multe sunt cuvinte slavone un pic sau deloc adaptate, folosite si de alte biserici ortodoxe slave. De aia si suna asa arhaic in romana moderna care a fost puternic deslavizata (mai putin exact limbajul bisericesc). Pentru mine suna mai putin vetust, de exemplu.
@Vladen Raspandirea crestinismului la romani s-a facut in perioada apostolica si in limba latina. Tertulian scria in anul 300 ca: “Hristos stapaneste in tinuturile sarmatilor, dacilor, germanilor si scitilor.” Crestinismul devine in perioada aia, la romani, o lege stramoseasca. Limba slavona devine limba liturgica la noi in jurul anului 1000 si pentru o perioada de cateva sute de ani insa predicarea cuvantului Lui Dumnezeu si spovedania s-au facut mereu in limba romana.
Totusi chiar daca o parte din arhaismele bisericesti la romani sunt de origine slavona si greaca nu conteaza, aceste influente au contribuit si ele la bogatia limbajului si a mesajului liturgic. Sa le lasam cum sunt, zic eu. 🙂
Pentru ca imi place prezentarea ta, Aldus, vreau si eu.
Cred in Dumnezeu. Stiu ca exista. Daca nu ar fi existat, tot as fi crezut in El. Doar in El. Numai in El.
Sunt ortodoxa si foarte vaccinata. 😅
Ma bag 😀 .
Nu apartin nici unei religii (nu-s botezat, n-am practicat) si nu intentionez sa schimb starea de fapt. Adult, vaccinat din frageda pruncie, nu cred in existenta unui Dumnezeu.
Deci eu cu Aldus avem un punct comun: suntem adulti :D.
Vladen, un rus care nu e ortodox, nu e rus! 😅
Ah, uitasem, si eu sunt destul de adulta. Si o sa ma mai fac.
Sa vedem daca se mai baga si altii.
Pai eu-s dovada vie ca iaca, se poate si asa abominatie :D. Ba e mai rau de atat, e de ceva generatii! Si continua! 😛
” 16.09.2022 at 21:40
Vladen, un rus care nu e ortodox, nu e rus! 😅” Amurg , mai mare adevar nu puteai rosti insa , trebuia sa adaugi cuvintele lui Lev Nicolaevichi TOLSTOI : Un rus este ortodox prin nastere .
@Amurg
Nu există „limbaj liturgic” dincolo de o simplă conveniență. O conveniență păguboasă. O conveniență de a nu modifica vreun cuvânt, probabil pentru că, vezi Doamne, ne-om rătăci și om pierde esențialul.
Cuvintele pe care tu le numești sacre și în care au fost scrise textele biblice constituie, de fapt, graiul acelor vremuri. Este limba obișnuită în care vorbeau ei atunci. Cu nimic diferită din punct de vedere al sacralității de limba pe care o vorbim noi acum, doar că (din perspectiva noastră) veche și dificilă. Pentru că între timp limba a evoluat.
Dacă acum s-ar manifesta Iisus pentru a doua oară, pun pariu cu tine, sau dacă vrei rămășag, că ne-ar vorbi în cuvintele pe care le folosim și înțelegem noi acum, în limbajul nostru obișnuit – la fel cum pe vremea aceea le-a vorbit oamenilor în cuvintele acelor vremuri, pe care tu acum le numești sacre.
Orice limbaj este sacru. Cuvintele, în general, sunt sacre.
Dacă ce scrii aici este adevărat, atunci înseamnă că preoții fie sunt răuvoitori (vor altera intenționat, din rea voință, mesajul spiritual odată cu modernizarea limbajului), fie nu mai sunt capabili să identifice acest mesaj și să-l reformuleze cu niște cuvinte mai moderne (adică au pierdut cheile hermeneuticii și nu mai au habar ce predică). În cazul ăsta, mi-e că religia are probleme mult mai grave decât limbajul. 😉
@Vladen
E interesant să afli și părerea unui străin despre cum sună limbajul bisericesc românesc. Ai dreptate la toate trei chestiuinile: și la faptul că-i o simplă traducere (oricum e o traducere, deci oricum nu ai mesajul direct ci tradus sau interpretat sau mijlocit, și atunci de ce să nu-l traduci cât mai bine – iar asta implică utilizarea unui limbaj modern), și la faptul că-i o traducere la a doua sau a treia mână, și la faptul că limbajul arhaic nu era deloc arhaic pe vremea aia.
De fapt, ce propun eu – să utilizăm un limbaj modern – este fix ce făceau ei pe vremea lor, utilizând limbajul lor modern de atunci. Care însă acum este arhaic.
@Amurg
Atunci, cât mai valorează credința ta, dacă tu crezi în orice cu aceeași tărie și seninătate, și în lucruri care există, și în lucruri care pot să nu existe? 🙂
@Marian si romanul e nascut poet! 😀
“Daca nu ar fi existat, tot as fi crezut in El. Doar in El. Numai in El.”
Aldus, cred ca te depaseste ce am spus aici si nu mai explic. O las asa cum intelegi tu. 🙂
Restul spuselor mele raman valabile pentru mine la fel cum spusele tale raman valabile pentru tine.
Observ ca chiar daca esti un tip destept, iti scapa intelesurile profunde ale lucrurilor, atat sacre cat si profane. Poate ai o dimensiune lipsa. 😅☕
@Marian Nu stiam ca Tolstoi a spus asta dar mi-a fost usor sa-mi dau seama ca rusii sunt foarte ortodocsi citindu-l pe el si mai ales, pe Dostojevskij. Imi amintesc ca i-am citit la o varsta necorespunzatoare dar tot ce nu am inteles atunci mi-a fost tradus de sentimentele pe care mi le transmiteau cartile.
@Vladen, tu esti exceptia ce confirma regula. 🙂
Hop și io!
Dacă e ca la alcoolicii anonimi, apoi așa să fie. 🙂
Adultă vaccinată, botezată ortodox, pentru că la vârsta de 4 luni nu te întreabă nimeni cărui rit vrei să-i aparții și dacă crezi în existența divinității.
Cred că, dacă există, Dumnezeu e o entitate sau un tot care nu are nicio legătură cu reprezentările lui în religiile create de oameni.
Vizitez lăcașurile oricărui cult așa cum vizitez muzee, expoziții, peșteri, castele etc.
Particip la un serviciu religios dacă n-am încotro (înmormântare, botez, căsătorie) sau din curiozitate. La catolici, dacă serviciul e susținut de orgă, mă simt ca la concert. Adică bine.
Cu Vladen am cele mai multe puncte comune, cred. 🙂
@Amurg E ca si cum eu as spune ca imi dau seama de ceva despre romani din Sadoveanu sau Rebreanu, zau asa. Pe langa faptul ca nu exista un arhetip national nici macar la o natie mica ca cea Romana, e vorba si de o diferenta de epoca. N-ai cum sa intelegi un popor sau o tara din greii literaturii lor (asta e un “tu” generic). Macar ca n-ai cum sa intelegi ce scriu aia la nivelul la care au scris (nicio traducere nu face cinste originalului), ca sa nu mai vorbim ca subtilitatile unor opere literare mari sunt adresate doar nativilor. De exemplu tu n-ai cum sa intelegi Dostoievski ca un rus asa cum eu nu pot sa inteleg Rebreanu sau Eminescu sau Caragiale, ca un roman. Pe motiv de diferente culturale subtile.
In opinia mea, singurul mod in care poti incepe sa cunosti un popor cat sa creezi arhetipuri (nu unul, mai multe) e sa traiesti in natia aia ani buni (as zice cel putin peste 5) sa-i inveti limba si traiesti obiceiurile. Nici macar daca te casatoresti/traiesti cu cineva dintr-o alta natie, dar traiesti in alta parte, nu inveti asa multe despre un popor.
Sa incerci sa intelegi ceva despre un popor din literatura lui, mai ales aia clasica scrisa cu mult timp in urma, nu da rezultate bune.
Aldus, mi-a plăcut articolul tău pentru că am ce bombăni la el:
– religia ortodoxă n-are nevoie de actualizări constructive în materie de lexic, de sintaxă… Ar fi o încercare ipocrită de-a obține mai mulți adepți tineri. Cine crede trup și suflet, nu analizează înțepenirea în arhaisme. Cine s-ar simți mai confortabil abordat într-un stil mai modern de către preoți, n-are ce căuta în biserici. Sunt nenumărați oameni care cred într-un dumnezeu, dar nu agreează serviciul religios.
– ai făcut o varză din cuvinte „de specialitate”, religioase. 🙂 Sunt arhaisme pentru limba modernă, majoritatea au origine slavă. Ex: moliftă (rugăciune) vine de la molitva din slava veche. A zămisli (a concepe, a crea, a da naștere) vine în limba română (și se păstrează) din zamysliti (slava veche). Cu eucharistia e mai mult de vorbit, dar înseamnă împărtășire (împărtășanie e o schingiuire a limbii române).
– pe vremea Genezei nu exista limbaj, comunicare, decât, cel mult prin sunete.
– scrierile religioase sunt traduceri la traduceri la traduceri, încorsetate de limbajul specific perioadei în care s-au efectuat. Dar primii interpreți ai Bibliei au fost masoreții, învățați evrei care au despărțit în cuvinte textul original biblic, care fusese scris fără pauze. În funcție de cum făceau separarea, textul căpăta un înțeles sau altul. Îți dai seama cât de fluidă ar putea fi azi interpretarea originalului?
– presupunând că textul religios ar fi scris azi într-un limbaj modern, cu topica și sintaxa actuală, conținutul lui ar rămâne același.
De pildă: „Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adînc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.”
Cum ar suna „mai bine”?
Dumnezeu l-a adormit pe om, i-a făcut o incizie, i-a scos o coastă și l-a cusut la loc. Apoi a făcut din coasta respectivă o femeie și i-a adus-o omului înapoi, pe post de parteneră.
Problema e nu cum spui tâmpenia asta, ci cum interpretezi cuvântul „coastă”?
Ce e coasta? Una dintre catenele lanțului ADN? Doar porțiunea care conține cromozomul Y? Domnul i-a adăugat un picioruș și o obținut modelul XX?
Parcă așa nu mai e chiar tâmpenie.
Trebuie să-mi întrerup expozeul, dar revin mai târziu pe câmpia de luptă. 🙂
Vladen, nu, nu sunt chiar atat de superficiala incat sa cred ca as putea cunoaste un popor, un neam sau un individ din literatura sau doar din ce spun altii despre respectivul popor sau individ.
Eu am vorbit doar si numai de ortodoxia rusilor mai in gluma, mai in serios cu Marian.
Uite iti las ceva aici ca sa poti rade si tu de romanii mei ardeleni… 😅
https://youtu.be/FTSJYft-WH0
youtube.com/watch?v=fCeSfoejy7w&t=21
@Renata
Interesant că tu-ți dorești (dacă bine rețin) eliminarea arhaismelor din literatură dar nu și pe cele din limbajul bisericesc. Pe când eu fix invers.
Privește lucrurile puțin din perspectiva clerului. O religie nu trebuie să se adreseze unei nișe (de oameni care cred trup și suflet, eventual habotnici sau naivi). O religie ar fi firesc să urmărească să se adreseze tuturor oamenilor. Marea majoritate a românilor se declară religioși (foarte puțini se declară atei).
Am zis că la cuvintele de specialitate nu mă bag (indiferent de proveniența lor). Fiecare domeniu are cuvinte de specialitate. Există însă cuvinte care nu sunt de specialitate, ci doar învechite, și ar putea fi înlocuite cu altele mai noi. De exemplu, tihna (arhaism care nu-i cuvânt de specialitate) ar putea fi înlocuită cu odihna. Jerfta cu sacrificiul. Rob și roabă, pe lângă că sună mecanic (duc var într-o roabă), par să fie și greșite semantic. Alternativele moderne, sclav și sclavă, deja nu mai dau așa bine. Sclavul lui Dumnezeu. Sună prost, dar păstrează sensul de la rob. Aici anticipez o altă eroare a creștinismului.
„Pe vremea Genezei” e o parafrază după „pe vremea lui Pazvante” și se cere citită la figurat. 🙂
Lăsând la o parte că există traduceri mai recente ale Bibliei (cine ne oprește să o traducem chiar și azi sau să rescriem o traducere veche înlocuind formulările arhaice cu unele mai noi?), dacă azi nu mai putem interpreta originalul înseamnă că avem o problemă mult mai gravă decât cea de limbaj. Înseamnă că preoții și exegeții de azi recită o poezie moartă, din care nu mai înțeleg nimic (și pe care n-o schimbă tocmai pentru că ar risca să-i altereze iremediabil sensul profund). În cazul ăsta, pot să-și dea foc la valiză.
La partea cu coasta, eu nu propuneam să se explice pildele sau metaforele. Evident că
mărul discordieipomul cunoștinței binelui și a răului e o metaforă și că nu există șerpi vorbitori. Acolo se poate lăsa așa. Dar citește un text religios pur-sânge și zi-mi dacă nu simți nevoia unei rescrieri a acelui text într-un limbaj mai puțin arhaic, pentru a-i spori lizibilitatea.Am citit fragmente consistente din Biblie. Nu m-a deranjat limbajul arhaic sau topica îmbârligată a frazei. M-a plictisit lipsa de conținut.
Dacă pornim de la ideea că Biblia e un text codat, devine interesant. Eu accept și îmbrățișez decodarea lui Toni Victor Moldovan. Altele nu m-au acaparat, fiind și lipsite de argumente.
Dacă trebuie să admit că Bibilia mă învață ceva, vorbind pe șleau, atunci mă pierde de cititor în câteva ore. Învățăturile biblice, cu excepția decalogului care e alcătuit după morala laică și nu invers, nu văd la ce mi-ar folosi informația că un anume X (despre care sunt convinsă că nu a existat) a trăit 960 și nu știu câți ani, din moment ce mi-e clar că nicio ființă umană nu poate trăi atât, decât dacă anul biblic e de zece ori mai scurt decât știm noi. Dar cum noi știm că media de viață a crescut proporțional cu civilizația, cum aș putea să cred că, la mii de ani distanță în trecut, cineva a trăit o sută de ani? Mai ales în condițiile consangvinizării masive? Altă prostie.
Cum să cred că pe musulmanul care se sacrifică purtând vesta explozivă îl așteaptă în raiul musulman 77 de virgine recompensă?
Cum să cred că toți oamenii care se închină altui nume de zeu îmi sunt dușmani?
Cum să cred că autopedepsirea fizică e drumul spre puritate și sfințenie?
Cum să cred că a fi slujitorul/sluga/robul cuiva e o demnitate de invidiat?
Cum să cred toate prostiile astea?
Și, dacă tot nu le cred, în esența lor, ce mă interesează dacă sunt scrise într-un limbaj arhaic sau într-unul modern? Un limbaj modern le face mai lizibile, cum zici, dar la fel de puțin demne de crezare.
Diferență de perspective. Tu pornești de la premiza că Biblia este o însăilare de povești de adormit copiii, în timp ce eu pornesc de la premisa că basmele ascund în ele (și revelează celor cu urechi de auzit) esențele lumii.
Am vazut-o pe Renata de N ori la Biserica in noaptea de Inviere , cantand laolalta cu sutele d e oameni prezenti acolo , acel exceptional ” Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand ” . Pana si la ” biserica din garaj ” { o biserica pe care un preot si-a tras-o cu ajutorul neprecupetit alora de la 4 } de care inclusiv presa a pomenit si-au si laudat initiativa preotului respectiv : l-a adus pe Dumnezeu langa oameni . Canta Renata { Renascuta } din toata inima iar un astfel de om nu-i poate reprosa NIMENI ca are ca diferentza de perspectiva , premiza ca Biblia este o insailare de povesti de adormit copii . Dimpotriva , este o adevarata credincioasa in jertfa lui Hristos . La chestiile alea ” cum s a cred ? ” ai reamintesc ca ieri alaltaieri , injura la modul ferentarist in aceasta postare de prin 2017 si moarta si urmasii ei plus…pomanagii care de fapt numai pomanagii nu erau .” Eu nu cred că suntem un popor vegetal, Ană Blandiană!… Cred că suntem un popor necrofil, care face coadă la pupat oase vechi și distruge porțile unui cimitir ca să vadă hoitul mamei unei curve proaste. ” Nu-si da seama INCA insa , ca si mine de altfel , Renata Caragiani este o adevarata credincioasa deoarece adevaratii credinciosi nu-si pun nici cenuse in cap si nici nu merg in patru labe precum oile ci…au rabdare iar Renata chiar este o fire rabdatoare . Iosif a spus asta nu o data si ceea ce spune ala…litera d e Evanghelie se cheama a fi ! P.S. ” Cum să cred că a fi slujitorul/sluga/robul cuiva e o demnitate de invidiat? ” Dac-ai fi fost slujitoarea , sluga , roaba lui Carol Davila sau a Mariei Sklodowska Curie mergem la pariu ca te-ai fi simtit onorata pentru faptul ca le-ai fi dus tzucalul astora doi ? P.P.S. Daca Biblia plictiseste atat de mult atunci , exista ” Biblia hazlie ” conceputa de unul…LEO TAXIL care are o ” decodare ” aproape asemanatoare cu a lui lui Toni Victor Moldovan si aia sigur ca este pe intelesul tuturor desii , tipul nu este medic .
@Vladen ” Sa incerci sa intelegi ceva despre un popor din literatura lui, mai ales aia clasica scrisa cu mult timp in urma, nu da rezultate bune. ” Nu stiu daca faptul de-al fi citit pe Fiodor Mihailovici Dovstoievscki , de-a fi admirat picturile lui Repin sau ale lui Kitaika 🙁 , de-a fi citit cam tot ce se putea citii in anii 50 din scrierile lui Maxim Gorki , Turgherniev , Cehov , Alexei Tolstoi { ala cu…CALVARUL nu CONTELE LEV } , Mihail Bulgakov , Alexandr Stepanov ,Gogol , Maiakovsky si , de ce nu , chiar Anatoli Lunacearsky plus Vladimir Ulianov { si-asi putea insira la NUME rusesti pana saptamana viitoare } ma indreptatesc pe mine romanul , parte a poporului care-a fost UMILIT SI OBIDIT de catre conducatorii maretului popor sovietic , al fratilor de la rasarit sa afirm ca…totusi cunosc cat de cat sufletul rusesc chiar daca nu-s din fericire legat d e nici o Marusie asa cum esti dumneata si har Domnului , nici prin taigalele alea n-am fost nevoit sa traiesc . Unchiul meu a fost mai ” norocos ” decat mine : ” a trait fericit ” din 1944 si pana in 1947 in Siberia intr-o localitate numita Kolama si ala chiar i-a cunoscut pe acesti calai numiti NKVD-sti . Asta-i doar unul dintre motivele pentru care nu-i pot suferii…motivele pentru care mi-i i-asi dorii plasati la minim un milion de km. distanta d e frontierele romanesti si pe ei si pe ukrainieni sau bielorusi , dar asta-i deja altceva , asta-i altceva prietene rus , asta tine d e divinitate : poate c a vreodata ai va face s a dispara d e pe fatza pamantului .
“Cum să cred că pe musulmanul care se sacrifică purtând vesta explozivă îl așteaptă în raiul musulman 77 de virgine recompensă?
Cum să cred că toți oamenii care se închină altui nume de zeu îmi sunt dușmani?
Cum să cred că autopedepsirea fizică e drumul spre puritate și sfințenie?
Cum să cred că a fi slujitorul/sluga/robul cuiva e o demnitate de invidiat?
Cum să cred toate prostiile astea?
Și, dacă tot nu le cred, în esența lor, ce mă interesează dacă sunt scrise într-un limbaj arhaic sau într-unul modern? Un limbaj modern le face mai lizibile, cum zici, dar la fel de puțin demne de crezare.”
N-AI cum, deoarece:…*** “Credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad.”
***”Ramaneti in Mine,si Eu voi ramanea in voi. Dupa cum mladita nu poate aduce roada de la sine,daca nu ramane in vita,tot asa,nici voi nu puteti aduce roada,daca nu ramaneti in Mine. Eu sunt Vita,voi sunteti mladitele. Cine ramane in Mine,si in cine raman Eu,aduce multa roada; caci despartiti de Mine,nu puteti face nimic.”
Marian, mă confunzi, sunt cel puțin 20 de ani de când nu particip la slujba de Înviere. Nu cred c-am vizitat vreo biserică din sectorul 4.
Păi am fost și sluga lui Davila (că așa se numește facultatea pe care am urmat-o), am mai fost sluga lui când preparam „picăturile de Davila” 🙂
Și a doamnei Curie am fost, că fără ea, tabelul lui Mendeleev ar fi fost nițel mai scurt. 🙂
Acuma de, există slugi și slugi. Poate slugile bisericii duc țucaluri, eu n-am făcut asta, dar mi-am scos pălăria și m-am înclinat adânc în fața celor pe care îi pomenești tu.
Principalele probleme pe care le văd eu în rescrierea textelor sunt 1) referințele care nu vor mai avea logică și 2) eliminarea posibilității interpretărilor multiple ale unor texte cu multe metafore și simbolism. Citez din ce zice preafericitul:
„De altfel, chiar zămislirea şi naşterea Sfintei Fecioare Maria din părinţi înaintaţi în vârstă şi sterpi arată că venirea fiecărui copil în lume este în primul rând rodul unei lucrări duhovniceşti de împărtăşire de darul de viaţă făcător, care aparţine exclusiv lui Dumnezeu şi care, izvorând din iubirea Preasfintei Treimi, este oferit oamenilor.”
E important să fie sterpi (deși bărbații nu erau sterpi, ci doar femeile), pentru că așa scrie și în Biblie. Sună mai bine infertil/nefertil? poate, dar dacă păstrează aceleași exprimări pot să analizez la ce se referă. Tot important e că spune rodul (care are mai multe înțelesuri decât fruct sau copil), lucrare duhovnicească sau darul de viață făcător, astea 3 lucruri te duc cu gândul la o acțiune divină realizată cu precizie. După părerea mea, ce adaugă e greșit dacă ne referim la Biblie, pentru că rodul […] nu e venirea FIECĂRUI COPIL în lume, ci doar acolo unde împărtășește darul de viață făcător. Percepția mea e că pe unde adaugă exprimări din limbajul curent strică iremediabil esența scrierilor vechi.
Cuvântul pâine are și el multe înțelesuri, iar dacă începi să îl înlocuiești cu mâncare pe alocuri s-a dus logica, mai ales cân Iisus explică de ce înțeleg oamenii greșit cuvântul pâine. Plus că poate e și o metodă de a data scrierile în fucție de sensurile cuvintelor și de simbolurile folosite. Rob, slugă sau sclav pot însemna chestii diferite semnificativ, în funcție de context, de exemplu.
Nu știu ce să zic de credința neclintită însă, că se pare că erau vremuri când o luai urât pe coajă dacă nu făceai ce ți se spunea, indiferent cât ziceai că ai credință neclintită. Sau dacă aveai cetatea pe unde nu trebuie mai treceau îngerii și te mătrășeau – îți ștergeau codul sursă, cum s-ar zice acum.
@dam167 PAINE inseamna si …VIATA . Exemplu : Acesta este trupul meu care s e frange pentru voi Mat.26-28 . ” Painea noastra cea spre fiinta ori Painea noastra cea de toate zilele … Rugaciunea Tatal Nostru. Inlocuiti cuvantul paine cu VIATA … Rob , sclav insemnau si-atunci si-acum acelasi lucru : un individ care trebuia sa fie in stare sa-si dea viata in apararea…stapanului suprem un fel de “eroi ” de sacrificiu . Sluga…insemna ceva mai apropiat d e sufletul jupanului si in foarte rare cazuri acestuia ai erau luate zilele de regula acestia erau goniti si daca se intalneau in cale cu ” ingerii “… DRACU AI LUA . Nu pot fi de caord cu figura ” bărbații nu erau sterpi, ci doar femeile ” . Aminteste-ti rogu-te ca sexul tare ave a cele mai multe sanse de-a devenii infertili , sterpi sau cu le mai spune lumea datorita unor activitati specifice si nu uita ca erau invatati sa se masturbeze de mici ca sa aiva putere si volum constant ” izvorul ” fertilitatii . Lucrau aia din greu saracii de trei patru ori pe zi ca…asa-i invata preotul comunal si cand era la o adica , trageau cu gloante orabe sau fooseau “elicea ” si , doar Dracu a vazut probabil sa lasi o femeie gravida doar in urma unui cuniligus sanatos !. Aaaa ca apoi vina era aruncata d e comun acord pe capul femeilor , asta-i deja altceva adica…tot discriminare cum ar spune doamna Norica Nicolai .
Auzi Aldus tu chiar nu ai nici un vaccin? Sau ai vaccin dar nu vrei sa spui?
@dam167
Nu văd ce referințe n-ar mai avea logică. Ce are sterp în plus față de steril? Iar metaforele se pot păstra – există metafore și în limbaj curent. Sau crezi că e imposibil ca o carte scrisă azi să conțină simboluri și metafore?
Păi și darul ăla nu se împărtășește acolo unde apare un copil? Fiecare copil fiind rodul acestui dar?
Și copilul unui cuplu sterp/steril este rodul acestui dar, și copilul unui cuplu normal.
@Marian
Asta de unde-o știi?
@Stil
Am vaccinurile care se făceau când eram mic. Prin clasele I-IV sau când se făceau. Atât. De ce, tu ți-ai făcut vaccinuri acum, la vârstă adultă? N-ai niciun flăcău frumos pe acolo, să te vaccineze natural? 😆
Hop si eu!
Nu ti se pare interesant cat de atrăgătoare sunt subiectele religioase pentru atei? Se zice ca nu exista altcineva care vorbeste mai mult despre Dumnezeu decat ateul! Si asta e un “pericol” pentru ei pentru ca repetarea Numelui Lui poate sa “te prinda”! La mine cam asa a fost!
Cuvintele au mare putere Aldus! Mie mi se parea absurd de a dreptul sa ma rog cu rugăciunile altora din carte si nu cu propriile mele cuvinte! Dupa cativa ani daca faci “ascultare” intelegi ca nu e deloc absurd, dimpotriva!
Dar ca sa ne reîntoarcem la tema propusă te dranjază pe tine personal, nu, altfel; ti-e piedică spre mântuire limbajul din biserica? Mie nu! Si atunci cui? Celor care nu cred dupa cum vad, dar pe ei ii deranjaza orice si oricine din biserica! Cuvantul e Dumnezeu si daca prin cuvintele acelea au ajuns multi sfinti e sigur ca pot ajunge si altii! Prin schimbarea lor nu mai este nimic sigur!
„Convins de existența lui Dumnezeu”, zâceți? Mă rog, dreptul dumneavoastră.
Dar problema Bibliei ortodoxe nu e limbajul arhaic. Așa am fost noi, dacă nu creștinați, măcar parțial alfabetizați de bulgari. Iar limba lor era slavona pe atunci. Scris și oral. Cu chirilice. Că avură și ei de două ori imperiu care se întindea ca o pleașcă și peste fosta Geto-Dacie.
Trag nădejde, pardon, sper, că nu cuvintele din slavonă stau în calea înălțării dvs. spirituale. Am citit Biblia în franceză, și suna bine. Am o ediție ePub în italiană (San Paolo Edizioni 2013), și am ca app (dar există și online) edițiile Conferenza Episcopale Italiana 2008, CEI 1974, Interconfessionale. Mi se par suficient moderne, mai ales că scriu speranza, nu надежда.
Dar ce ar trebui să vă preocupe ar fi chestiuni de principiu, cum ar fi:
– Câtă vreme oricum nu putem înțelege cum a apărut Universul, iar unii oameni neagă evoluția speciilor și selecția naturală, la ce servește ipoteza divină, dacă ea NU EXPLICĂ nimic? Ea afirmă doar: Dumnezeu a creat. Păi și pe Dzeu cine l-a creat? A fost un timp înainte de Dzeu? Dacă nu, de ce? În ce fel e asta mai ușor de înțeles decât Big Bang (înainte de care nu exista nici timpul), sau orice altă teorie imaginabilă?
– Unii găsesc creația necesară: „uite ce minunăție este natura, cu milioanele ei de specii!” Da, ce drăguțe sunt ele, mai ales muștele, țânțarii, viermii care-ți mănâncă creierul, virusurile și bacteriile mortale. Și ce deșteaptă creația care le-a făcut toate, mai puțin erbivorele, astfel încât musai o specie mănâncă o alta, căci altfel nu se poate. Biodiversitate.
– Ce ne facem cu cei care iau Geneza/Facerea ad litteram? Și care țin cu sfințenie ziua de odihnă, care o fi aia (Sabbat). Și care nu se întreabă cu cine s-au înmulțit Cain și Abel de au umplut planeta, câtă vreme Biserica a interzis sute de ani căsătoriile cu veri până la gradul trei inclusiv, deși nu se pricepea la genetică?
– De ce este nevoie de mântuire? Mai exact, de ce era nevoie de Isus? Mai rău, dacă Dzeu este omnipotent, nu putea să facă astfel încât Isus „să fie”, brusc, sau să se scoboare din ceruri, în loc să piardă 30 de ani cu creșterea acestuia ca simplu cetățean? Înțeleg că nu era urgență, dar chiar și așa, de ce era nevoie de Duhul Sfânt? Nu putea Ăl de Sus să decidă/hotărască „femeia aia va naște prunc, am zis!”? De ce, din cele trei religii abrahamice zise monoteiste, doar creștinismul a inventat o Treime care, paradoxal, nu-i știrbește caracterul monoteist? (Întrebați un creștin oarecare cum vine asta. Nu va putea da un răspuns logic.) Dându-se că Isus, cu gura lui, și-a spus doar „fiul omului”, nu „fiul Domnului”, și că oricum pentru noi toți Ăl de Sus este Tatăl Ceresc (Tatăl Nostru), parcă-ți vine să le dai dreptate mahomedanilor, care cred că Isus a fost, iaca un profet și el, dar nu altceva. Makes sense.
– Dacă Isus a venit cu legea nouă a iubirii, de ce nu s-au anulat părți din Vechiul Testament? Nu alea cu facerea lumii, cu tăblițele legilor, dar cele cu cruzimi insuportabile? Apoi, cui servesc înșirările de seminții evreiești listate ca în cartea de telefon? Să scrie frumos, ca în legile moderne: articolul cutare, ABROGAT. Adică legea talionului, sau întoarcem și celălalt obraz? În rest, dăm Cezarului (adică ANAF-ului) ce-i al Cezarului, dar mai apoi ardem pe rug pe oricine gândește altfel decât noi, preoții noii religii? (Aici, creștinii medievali au fost exact precum comuniștii: ei nu doreau îndreptarea păcătosului, ci moartea acestuia în chinuri.)
– Diavolul, îngerii căzuți, și răul de pe lume. De ce există toate acestea? Este Dzeu un pervers sadic, chiar dacă nu e un moșneag cu barbă, ci o forță difuză? O teorie ar fi că asta ne permite să avem liber arbitru și să deosebim binele de rău. Ce să spun, adică erau NECESARE toate calamitățile naturale, toate războaiele și genocidurile, toate distrugerile de orașe soldate cu zeci de mii de morți la grămadă (Dresda, Hiroșima, Nagasaki, Bucha, etc.)?
– La ce mai este bună rugăciunea atunci, dacă oricum când e să fie, oricum moare jumătate de oraș, fără să fii cruțat tu, dreptcredinciosul evlavios? Ah, nu, căci Dzeu are un plan cu fiecare dintre noi! Cine spune asta nu-și dă seama câtă trufie (păcat suprem) se găsește într-un astfel de gând! Păi cine te crezi tu, măi furnică ce ești? Adică Dzeu se ocupă de fiecare handicapat și trage de butoane, dar nu-l împiedică nici să organizeze atentate, nici să sufere el, la o adică.
– Mulțumescu-ți, Doamne, că mi-ai ascultat ruga și i-ai ajutat pe medici să mă vindece de cancer! Băi, Doamne, dar nu mai bine nu-mi dădeai cancerul ăsta de la bun început? Sau mi l-ai dat acum, când existau tratamente mai bune, căci acum 30 de ani muream garantat? Ce te faci că și azi se moare la greu de cancer. Și mor copii de leucemie, în timp ce fumători cronici nu au nici pe dracu. E dreaptă orânduirea lumii, așa cum e gândită de Tălică.
– Mulțumescu-ți, Doamne, că mi-ai dat să trăiesc ziua de azi și să am ce pune pe masă, deși am ambele picioare amputate! Dar ce frumoasă e viața!
– Revenind la Isus: parcă el venise pe Pământ căci lumea era cam rea, și să aducă un mesaj de iubire, și o nouă lege. Vi se pare că lumea este acum mai bună? În numele religiei s-a ucis la greu, și se mai ucide și în secolul 21. A învins mesajul creștin? Hai să fim serioși. Două milenii de pomană, un eșec total.
– Cumva, parcă și Isus, și Tatăl, poate doar Duhul Sfânt să nu fi știut, dar se așteptau la acest eșec, câtă vreme au planificat o a doua venire a lui Isus pe pământ. Și de ce nu vine Apocalipsul ăla odată? Apropo, după aia ce va mai fim, că nu mi-e clar?
– Discriminare. În ce Iad ajung cei care nu-s creștini nu pentru că sunt ei nașpa, dar Isus s-a născut în Palestina, iar noua religie s-a răspândit lent și inegal? În continuare, majoritatea oamenilor se nasc într-o anumită religie, cea a locului, nu cea aleasă de ei. Care e vina lor că sunt budiști, șintoiști, sau orice altceva? Doar unii să ajungă în Rai, doar unii să se poată mântui, restul nu? Dar cei de dinainte de Isus, ăia unde au ajuns?
– Apropo de ajungere. Nu 72 de fecioare sau de ciorchini de struguri albi, dar ce ne așteaptă Dincolo? Plaiurile verzi cu floricele corespund imaginii antropomorfe a unui Dzeu cu barbă, dar în realitate? Și, apropo, deși doar spiritul se va duce Acolo, corpul fiind mâncat de viermi, oamenii tot își închipuie o fericire materială. Dar cum ar fi asta? Cu corpul decrepit cu care ai murit? Cu corpul de la 20 de ani? Dar și spiritul este de obicei cam dus și cam ramolit la moarte. Deci ajungi în Rai cu Alzheimer?
– Și de ce nu aș crede în reîncarnare? Mă rog, nu chiar, căci nici un prunc nu are amintirea vreunei vieți anterioare, dar așa, o formă de reciclare. Că doar nu o să avem în Rai/Iad miliarde de suflete, mereu în creștere, în timp ce altele „se generează” în permanență! (Apropo, mai degrabă miliardele așteaptă în Purgatoriu judecata de apoi, zic unii.) Paranteză nouă: pisicile și câinii unde ajung după moarte? Închis paranteza.
– Tot apropo de eșecul creștinismului: primo, că toate cururile de capitaliști nemiloși care fură, înșală și calcă la figurat pe cadavre, ca și toate cururile de politicieni corupți care mint, fură și calcă la propriu pe cadavre, se declară de obicei credincioși, dar încalcă atât morala creștină, cât și legile pământești. Secundo: chinezii, care ne vor subjuga pe toți, cred fix în nimic. Japonezii, destoinici dar prăjiți la cap, nu sunt creștini. Ș.a.m.d., fără a mai menționa Islamul.
Despre Biblie, creștinism, dar și despre alte religii, s-ar putea pune mii de întrebări. Da, înțeleg că unii oameni au nevoie de o speranță, de un sprijin la greu, de o iluzie. Dar asta e altă discuție.
Și de ce-ar fi lucru de mirare? Nu sunt o grămadă de atei convinși de inexistența lui Dumnezeu? Iar asta în condițiile în care existența sau inexistența Lui sunt imposibil de demonstrat sau infirmat științific și la fel de plauzibile filosofic. De ce, atunci, convingerile să fie apanajul ateilor? În plus, o convingere pro ar merita să fie privită cu mai multă luare-aminte decât una contra. Pentru că atât timp cât nu găsești ceva, nu poți spune cu mâna pe inimă că acel ceva nu există. Dar dacă cineva afirmă că l-a găsit…
Nici n-am zis c-ar fi problema Bibliei, ci problema religiei moderne sau a Bisericii. Una dintre probleme, că-s mai multe. Dar nu ale Bibliei. Bibliei până acum nu i-am găsit nicio problemă. Cum să zic, dacă o floare nu-i îngrijită și ștearsă de praf, problema-i a grădinarului, nu a florii. Floarea rămâne la fel de sublimă ca înainte. Nu soiul numit trandafir e de vină că grădinarul freacă menta. Aici e o distincție pe care o consider importantă.
În primul rând, mai bine mi-ai spune „bă” decât „dvs”. În al doilea, sunteți ironic. La BAC-ul de anul ăsta la Limba Română s-a cerut, printre altele, definirea expresiei „de bună seamă”. Cei de la dexonline.ro au spus, pe baza statisticilor, că expresia a fost intens căutată cu câteva ore înainte de examen. Un ministru a ieșit public și a zis că între cele două nu există nicio corelație. Cum corelația implică inteligență, eu îi dau dreptate: de bună seamă că la BAC n-au existat nereguli! Totuși, rămâne faptul că o mare parte a populației nu știe ce înseamnă o expresie simplă și banală. Iar Biblia ar trebui să se adreseze tuturor.
Noi, occidentalii, suntem atât de obsedați de minte, încât am ajuns să nu mai gândim. Aici faci o confuzie între două planuri distincte: cel al înțelegerii raționale („NU EXPLICĂ nimic”) și cel al utilității. Că dacă nu explică, ce utilitate poate să mai aibă? Spune-i îndrăgostitului că dacă nu înțelege cum apare iubirea în inima lui și care sunt resorturile ei intime, degeaba mai iubește, că-i egal cu zero. Spune-i țăranului că n-are niciun rost să mai planteze vița aia de vie dacă nu învață și nu înțelege compoziția chimică a strugurilor. Să vezi dacă vor fi de acord.
Nimeni, că El e cauza primordială. Punctul zero, de origine. Indicele zero din C++, dacă vrei. Cine-i înaintea lui zero? Păi nimeni, că zero-i începutul. Mai puțin decât nimic nu există.
Da, eternitatea.
Pentru că, după cum spunea oracolul din Matrix, tot ce are un început are și un sfârșit. Ori Dumnezeu, fiind etern și perfect, nu poate să aibă nici început, nci sfârșit și nici să cunoască devenirea – în sensul în care o cunoaștem noi, ca un proces evolutiv sau de transformare continuă sau secvențială. Rezultă de aici că Dumnezeu e situat în afara timpului – sau cel puțin în afara acestui timp pe care îl experimentăm noi. Timpul curgător nu e decât o dimensiune sau o axă pe care Dumnezeu a așezat această lume, care, spre deosebire de El, este finită și limitată.
Să știi că de multe ori când nu înțelegem ceva, problema s-ar putea să fie la mintea noastră. Care, fiind și ea limitată, nu poate cuprinde (înțelege) necuprinsul. Uite o chestie simplă, care face abstracție de Dumnezeu: universul e finit sau infinit? Dacă e finit, înseamnă că are o limită, dar ce există totuși dincolo de această limită? Că orice ar exista, inclusiv vid… ar trebui să fie tot o parte a universului. (Oricum, universul este în proporție de peste 99% spațiu gol, atât la nivel macro, cât și la nivel micro.) Pe de altă parte, cum ar putea să fie universul infinit? Cum ai putea să mergi la nesfârșit și să nu dai de niciun capăt? Undeva trebuie să fie o margine. În general, mintea noastră are probleme cu înțelegerea noțiunii de infinit, chiar și atunci când nu o legăm de niciun concept metafizic. Ni se pare c-o înțelegem pentru că am făcut niște echivalențe numerice la matematică, dar în realitate nu înțelegem infinitul. Și nu înțelegem (sau înțelegem eronat) o mulțime de lucruri mult mai simple.
Acestea fiind zise, eu nu văd nicio incompatibilitate între Big Bang și creația divină. Iată, faptul că înainte de Big Bang nu exista timp poate fi privit ca o expresie fizică sau materială („precum în cer, așa și pe pământ”) a aceluiași principiu metafizic care zice că Dumnezeu nu e tributar timpului-devenire din lumea noastră.
Dacă privim de jos în sus, da, această complexitate inimaginabilă a universului le poate sugera unora prezența unui design și a unui arhitect. Cât despre țânțari, eu îi găsesc chiar sexy.
Viața nu se poate hrăni decât cu viață. În Geneză se face explicit distincția asta: țărână peste care Dumnezeu a suflat suflare de viață. Altfel, țărâna ar fi rămas doar țărână moartă. Apropo de asta: au reușit vreodată oamenii de știință să creeze măcar o celulă vie, măcar un virus, din substanțe chimice moarte și inerte, anorganice? Că-s curios: dacă iei o mie de piese de la fier vechi și le arunci în aer, care-s șansele să cadă gata asamblate într-un Ferrari funcțional? Și dacă iei toate literele alfabetului latin și le arunci în aer, care-s șansele să-ți iasă fix textul ăsta? Și totuși, cumva, materialiștii ne spun că dacă iei toate elementele din tabelul lui Mendeleev și le amesteci bine-bine, rezultă ca prin miracol viață. Care viață are emoții, dorințe, iubește, suferă și vrea să trăiască și să se înmulțească. A se vedea episodul „Dead Stop” din Star Trek Enterprise.
Ne facem timp să le răspundem punctual pe blog. 🙂
Am aruncat o privire pe dexonline. Are se mântui are următoarele sensuri: a se salva (dintr-o primejdie, boală etc), a se vindeca, a se curăța de păcate, a se izbăvi. Mai are și sensul de a isprăvi/termina ceva. Eu zic că multiplele conotații benefice sunt evidente. În principiu, a te mântui în sens religios înseamnă a-ți salva sufletul (de la prăbușire, de la suferință etc) și chiar a atinge o anumită culme în direcția asta. Iar Iisus nu-i necesar pentru mântuire. Că altfel, ne-am putea întreba ce șanse mai au cei care au trăit înainte de Iisus. Sau cei care s-au născut în cadrul altor religii (cum ar fi budismul). Ei nu se pot mântui? Iisus, la fel ca mulți alți sfinți și profeți ai diverselor religii, a venit și a dat un suflu nou, un impuls spiritual pentru cei care au fost deschiși să-l primească. După care a plecat și lumea a rămas în mare parte la fel, pentru că mai ușor va trece o cămilă prin urechile acului… Iar dacă o să-mi zici că faptul că spun că te poți mântui și fără Iisus este o erezie o să-ți amintesc că Iisus însuși a fost și el acuzat de erezie pentru că vindeca inclusiv păgâni, vameși, romani etc, în flagrantă opoziție cu dogma preoților iudei de atunci, care l-au și răstignit.
Ba da, dar ce farmec ar mai avea jocul conceput și creat de tine dacă tu însuți îl încalci în mod flagrant, pentru că ești atotputernic (în timp ce restul trebuie să îl respecte)? Nu-i mai frumos să joci supunându-te și tu regulilor lui? Uneori mai faci și miracole, consemnate ca minuni dumnezeiești, dar și ele în anumiți parametri, să zicem așa. Un fel de tronf la cărți. Apoi, nu era vorba că Iisus, pe lângă natura lui divină, a fost și pământean, trăind și el o viață ca a noastră, putând astfel să ne înțeleagă pe deplin și din punct de vedere lumesc și să fie astfel o punte între noi și Dumnezeu? Fiul Omului. Dacă ar fi sărit peste etape, n-ar mai fi fost același lucru, n-ar mai fi fost chiar ca noi. Că altfel, de ce ar mai fi venit prin Iisus, când s-ar fi putut manifesta identic direct din ceruri? Dar a venit pe pământ ca om/printr-un om.
De unde știi că zisul/hotărâtul ăsta nu-i tocmai Duhul Sfânt? 🙂 Ipoteză: cuvântul tău e o vibrație sonoră, iar cuvântul lui Dumnezeu e Duhul Sfânt. Uite o analogie: Dumnezeu, ca să facă ceva, își asumă o anumită formă potrivită cu acțiunea pe care o face. Sau trimite pe cineva să o facă. Ca atunci când tu comanzi un produs de pe Amazon. Amazon este cel care îți vinde și livrează produsul, de acolo îl cumperi, cu el tratezi și negociezi, dar nu Amazon ți-l aduce personal la ușă. Că-l trimite printr-un curier. La fel cum directorul unei fabrici nu se duce el să aducă piesa cutare, ci trimite un șofer. Sau un înger. Sau pe Duhul Sfânt. Iar Duhul Sfânt e chiar mai mult decât un înger, e tot Dumnezeu, dar într-o altă formă. Care-i diferența dintre apa din vaporii de apă, apa în formă lichidă și gheață? E tot apă, diferă doar starea de agregare. În „cer”, apa se prezintă sub forma vaporilor. Când vine pe pământ, se condensează în formă lichidă. Da-i aceeași apă. Prin analogie, am putea spune că vaporii de apă îl reprezintă pe Dumnezeu Tatăl iar picăturile de ploaie pe Duhul Sfânt. Și Iisus e gheața.
Cum adică să se anuleze? Să se apuce Iisus să rescrie Biblia, sau să facă una nouă? Iisus a propovăduit. Și a propovăduit altceva decât cruzimile respective. Nu mi se pare că s-a preocupat de partea dogmatică și de schimbatul canoanelor oficiale. Cu asta se ocupau preoții de atunci (care l-au și răstignit).
Astăzi, probabil nimănui. Dar poți sări peste ele.
Bun, și asta-i problema religiei, sau a modului în care o interpretăm? Pe câți oameni a ars Iisus pe rug? Că îți place să-l menționezi numai acolo unde îți convine. Și Cezarul nu cred că este doar ANAF-ul. Există și o semnificație mai profundă acolo: că pentru a trăi o viață spirituală sau a ajunge la Dumnezeu nu este necesar să te rupi de obligațiile lumești. Că poți îmbina și armoniza spiritualitatea cu viața obișnuită.
Pentru că dacă îngerii (și oamenii) n-ar fi avut posibilitatea de a greși și de a cădea, ar fi fost ca niște roboți sau ca niște păpuși. Adică, nu ar fi fost cu adevărat liberi. Dar, să-mi fie cu iertare: războaiele și atrocitățile de azi sunt opera lui Dumnezeu, sau sunt inițiate de diverși lideri pe care i-am ales și îi urmăm și sunt purtate de armate alcătuite tot din oameni?
De unde știi că nu ești cruțat? Poate chiar în momentul ăla te afli în delegație. Tu te uiți doar la ce se vede de jos, că au murit atâția oameni care atunci erau acolo, dar de unde știi că cine merita să fie salvat nu a fost salvat, neaflându-se printre respectivii morți? Și, oricum, dacă lumea asta nu-i decât o parte a lumii, și dacă trăim veșnic, în lumea de dincolo, de unde știi că nu-i preferabil să treci printr-o suferință scurtă după care să mergi într-un loc de o mie de ori mai bun decât cel în care există astfel de războaie și calamnități, și unde să fii incomensurabil mai fericit comparativ cu situația pe care o aveai aici chiar și în zilele bune? De exemplu, dacă ți s-ar oferi posibilitatea să treci printr-o scărmăneală cu un coleg dar apoi să te muți într-o altă țară, unde să ai un job mult mai lejer și mai plăcut, o viață mult mai fericită, o soție mult mai frumoasă, un venit mult mai mare etc, ai refuza?
Nu suntem toți copiii Lui? Sau s-o fi ocupând doar de vedete? 🙂 Știi bancul cu oile albe și negre?
Uneori, când Iisus vindeca, spunea „Iertate-ți sunt păcatele”. Au fost cazuri când unii s-au scandalizat la auzul acestor cuvinte, așa că Iisus a reformulat: „Ia-ți patul și umblă” (unui paralitic). De aici ar rezulta că boala este consecința greșelilor (păcatelor) noastre. Și că are rolul de a ne determina să ni le corectăm.
Binele cu forța nu se poate. Mulți chemați, puțini aleși. Dumnezeu lucrează în plan individual și salvează suflete; unul, două, câte vor să fie salvate. Statistica numerelor mari și jocurile de mulțimi sunt ocupația lui Michiduță.
Când Iisus i-a întrebat pe apostoli ce zic oamenii despre el, i s-a răspuns că unii consideră că ar fi Ilie revenit pe pământ. Am auzit că mențiuni mai clare la reîncarnare au fost scoase din Biblie la ceva conciliu, pe motiv că oamenii, știind că au o singură viață la dispoziție, se vor mobiliza mai mult pentru a-și salva sufletul.
Eu de regulă nici visele nu mi le amintesc (decât dacă mă trezesc în timpul lor), iar pragul dintre somn și starea de veghe e mult mai mic decât cel dintre viață și moarte. Apropo, ce ai făcut pe 22 noiembrie anul trecut, în stare de veghe și perfect conștient fiind?
Băi, tu ar trebui să te hirotonisești.
Dar mi-e că nu vei reuși dacă pui pe același plan vița de vie cultivată de țăran pentru recoltă, și credința într-un D-zeu.
Utilitaristule.
Nu e vorba de utilitate, ci de accentul pe care l-ai pus pe o înțelegere musai rațională, logică, carteziană, așa cum suntem obișnuiți să ne exersăm mintea la școală. Ca și cum Biblia s-ar cere să fie un manual cu teoreme și demonstrații. Când, de fapt, raportarea la Dumnezeu ține de alte resorturi ale forului nostru interior, care sunt chiar net superioare părții noastre raționale (și care, din păcate, sunt netrezite sau adormite la aproape toată lumea, omul obișnuit fiind asemănat în multe religii cu un fel de somnambul inconștient și letargic).
Aldusescule, ti-am spus sa nu te mai iei la trinta cu cine nu trebuie. Uite in ce hal te-a adus. Sa stii ca arunc prosopul. Nu de alta, dar asta pare crâncen, nu ca noi, milostivi. 😆
[…] Și acum, după această lungă introducere, să intrăm în subiect. Cu un fragment din Matei 21:28-31, ușor adaptat pentru a nu suna arhaic: […]