Cum traducem self-evident

Klaus Iohannis, răspunzând la o întrebare pe tema legilor Siguranței Naționale, aflate în faza de ciornă:

Aceste chestiuni sunt ca să zic așa self-evidente

Pe președinte îl iertăm, că-i ca să zicem așa german, dar noi suntem români și vrem să vorbim corect românește, cel puțin atâta cât o să mai putem, adică cât timp o să ne mai lase serviciile. Prin urmare: cum traduceți expresia self-evident?

Eu mă gândesc la următoarele variante:

  • de la sine înțeles / de la sine înțelese
  • se subînțelege / este subînțeles
  • de domeniul evidenței

Alte variante? Sau pentru care dintre cele de mai sus optați? Este self-evident că vă puteți exprima liber în comentarii.

PS: Dar despre traducere, nu la adresa legilor securității.

6 Replies to “Cum traducem self-evident”

  1. Traducerea e în dicţionar, online, uşor de găsit: https://www.wordreference.com/enro/self-evident

    Dar cine se mai uită azi în dicţionare? Adesea nici măcar traducătorii şi redactorii de carte. Ce pretenţii să mai avem de la aşa-numiţii oameni politici? Şi de la alţii, aplaudaţi online de şlehte de snobi şi de inculţi, de la măscărici care, pe de-o parte, se bat cu pumnul în piept, făcând paradă de patriotism, iar pe de alta îşi bat joc de limba lor maternă?

  2. Omul a rostit ‘self-evidente’. Adica nici in engleza nu a fost corect, dupa cum ne arata Vero. Oamenii astia cred ca daca amesteca limbile cuvintelor creeaza iluzia ca sunt mai destepti. Mie mi se pare ca din contra. Ca sa nu mai spun utilizarea lui
    ‘draft’ in loc de ciorna / varianta, care m-a zgariat pe creieras!

  3. @Vero

    > Adesea nici măcar traducătorii şi redactorii de carte.

    Și atunci cum traduc? Presupun că editurile au totuși niște pretenții și criterii de selecție.

    @Suzana

    Nu cred că a vrut să se dea important. E deja doua natură, vezi și cum vorbesc corporatiștii sau cei din IT.

  4. @Aldus, am spus “adesea”, nu “întotdeauna”. 🙂
    Mulţi traduc uitând că există aşa-numiţii “false friends”. De exemplu, în engleză, “asparagus” nu înseamnă “asparagus”, ci “sparanghel”. Iar “curb” nu înseamnă “curbă,” ci “bordură”. Am găsit într-o carte “a parcat maşina în curbă” în loc de “a parcat maşina lângă bordură”. Am găsit şi “blackout” lăsat ca atare şi explicat într-o notă de subsol, în loc să fi fost tradus prin “camuflaj”.
    Citeşte traduceri recente şi-o să găseşti o grămadă de minunăţii. Sar în ochi chiar şi fără să compari traducerea cu originalul.
    Sunt şi prin subtitrările filmelor, de exemplu “minister” tradus ca “ministru”, nu ca “preot”. Unii nu ştiu toate înţelesurile cuvintelor din limba din care traduc şi nu le pasă că traducerea ştiută de ei nu se potriveşte în context – ceea ce înseamnă că e cazul să se uite într-un dicţionar. Iar alţii se uită în dicţionar, dar nu ştiu ce s-aleagă de-acolo. O nepoată de-a mea, profesoară de engleză, pe care-am rugat-o să-mi ajute să termin mai repede o traducere, mi-a trântit acolo “icre de delfin”, fiindcă în original cuvântul era “beluga” şi ea a găsit în dicţionar şi “delfin alb” şi “morun alb”. (Aşa că, în loc să câştig timp, am pierdut, fiindcă i-am luat toată traducerea la puricat. Şi m-am lecuit de cerut ajutor.)

  5. Oare ce semnificatie are vorba din popor, “Fiecare pasare pe limba ei piere” ?

  6. Iosif: aceeași cu „cine scoate sabia, de sabie va pieri” sau „cine seamănă vânt, culege furtună” sau „cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *