Barbie în scaun cu rotile

Pe mattel.com puteți cumpăra păpuși Barbie africane și păpuși Barbie în scaun cu rotile. Precum și păpuși Barbie africane în scaun cu rotile. Asta ca să vedeți cât de popular e numele Barbie pe glob! Cum ar fi aceasta:

Barbie in scaun cu rotile

Spicuiesc din descriere:

Barbie® and Ken™ Fashionistas™ celebrate diversity with fashion dolls that encourage real-world storytelling and open-ended dreams! With a wide variety of skin tones, eye colors, hair colors and textures, body types and fashions, the dolls are designed to reflect the world kids see today.

[…]

The doll also features 22 ‘joints’ — in the neck, upper arms, elbows, wrists, torso, hips, upper legs, knees and ankles — to play out all kinds of motion in and out of the wheelchair.

Presupun că au dreptate și că într-adevăr copiii de azi așa văd lumea, în cromatica curcubeică a corectitudinii politice, incluziunii și diverselor handicapuri. Dar nu cumva o văd așa pentru că voi le vindeți această lume, în manualele școlare, în filme și în jucării? În plus, păpușa asta e ca o piesă de Lego, compusă din 23 de subsansamble, sau, dacă vreți, ca un joc de puzzle. Cu diferența că un puzzle te chinui să-l asamblezi, să-l compui, să-l întregești din bucăți, în timp ce aici, probabil, va lua premiul întâi fetița care-o dezmembrează în cel mai „artistic” mod. Sau băiețelul. Nota 10 pentru creativitate, plus extinderea bazinului de clienți interesați.

Da, știu, acolo zice că sunt 22 de încheieturi – adică 23 de piese. Teoretic, o poți așeza în orice poziție (de yoga) vrei. Bine că e flexibilă, dacă măcar nu poate merge! Practic, o poți dezmembra mai ușor. Și, în timp ce cu o mașină mi-ar fi plăcut să mă joc în acest fel când eram copil, mașina fiind un agregat, nu găsiți că extinderea flexibilității unei păpuși care nu poate merge are ceva sadic în ea?

Pe de altă parte, presupun că o fetiță cu handicap locomotor ar putea să-și găsească refugiul într-o astfel de jucărie. Voi ce ziceți? Probabil veți zice că da, dat fiind că trăim în epoca și sub spectrul văicărelii. Dar nu toți: un mucalit a făcut o conexiune cu recenta pandemie de covid-19 și a propus un nume cu șurub: Barbie Booster Shot.

15 Replies to “Barbie în scaun cu rotile”

  1. Cred ca mergi prea adanc! Astia vor sa vanda atata tot! Ce isi doreste o fetita in scaun cu rotile nu stiu dar presupun ca se simte mai aproape de o papuse la fel. Sau o fetita de culoare de o papuse la fel! Zic cred nu stiu!

  2. Eu zic ca cineva in scaun in rotile isi doreste cel mai tare sa fie normal. Si ca atare zic ca isi gaseste refugiul in visele de a fi normal, alea in care alearga pe plaja, urca pe munti, o ia pe scari cand nu merge liftul, coboara de pe ce parte a trotuarului vrea si nu-l intereseaza latimea usilor si existenta rampei de acces, nu intr-o jucarie care ilustreaza chinul.
    Chiar asa, nah ca m-a lovit, da’ scaunul lu’ Barbie asta intra in casa barbie? 😀 Are lift sa urce la etaj sau ti-o proiecteaza ca pe tun din scaun fratiorul? Da-n masina lui Ken poate urca? Sau o ia in brate si o aseaza onorabilul Ken? Si scaunul cu rotile e legat in spatele masinii ca tinichelele de nunta? Ah si-mi zice doamna ca astea au si tzoale? Da punga de pipi o fi inclua in cutie? Cu tot cu cateter? Bag mana in foc ca toate lipsesc ca sa remarce fetele de 8 ani ca nici barbiile cu handicap nu o duc mai bine, ba unele o duc mai prost ca ele, ca tatii lor au largit usi si au instalat lift :D.
    Acum oroarea aia de jucarie (parerea mea) zic ei ca fost facuta ca sa celebreze diversitatea, da’ n-arata bai de loc a paraplegic :). E doar acelasi corp anorexic (si non anatomic) fixat in scaun cu rotile. Care diversitate? Ca publicul tinta, normal sau nu, or sa remarce ca nu seamana cu prietena lor din scaun cu rotile, care are musculatura atrofiata. Si or sa si/se intrebe: da’ bai, totusi, Barbie cum poate? Asa ca curat promovoare a diversitatii :)). Mai fac si ei un ban pe spinarea parintilor prostanaci care vor sa dea bine. Genul ala care cand cumpara din magazin se uita cine-i vede :D.

  3. Imi plac unicitatile. Insa ‘tendintele’ transformate provocator si pervers, le resping pur si simplu. Fie ca e vorba de papusi, pantaloni, genti sau tatuaje, toate
    uniformizeaza, anuland personalitatea individului. Si nu pot crede ca nu este premeditat, chiar daca am inceput sa gandesc-rostesc cam des acest cuvant.
    Am dat de un articol ce vorbea cu ingrijorare despre scaderea coeficientului de inteligenta al oamenilor dupa anul 2000 si de tendinta de imbecilizare.
    (https://www.francesoir.fr/societe-sante/imbecilisation-de-l-espece-le-passage-l-idiocene).
    Cand am vazut pentru prima data chipul Barbie nu mi-a placut si impresia a ramas, adica s-a accentuat. Mi-aduc aminte de un moment in care cautam ceva pentru un nepotel. Ceva asa, sa-i puna neuronii la treaba! M-am plimbat cam mult privind cutiile cu jucarii si foarte greu m-am decis sa iau ceva. Asta acum vreo cinci ani… Imi spuneam atunci, situatia s-ar putea schimba daca pur si simplu oamenii nu ar cumpara toate tampeniile. Cam naiv gand.

    Seara buna!

  4. @Ioan Sperling

    La fel și cei care fac filme cu homosexualitate, pierzând astfel bani, că lumea nu se uită la ele? Vor doar să facă bani? 🙂

    @Vladen

    Și eu mă gândeam tot așa, că fetița își va dori o păpușă normală, care măcar s-o lase să viseze. Dar, neavând copii, ce știu eu? 🙂

    Linkurile care sunt în context sunt bine-venite, de ce nu?

    @Suzana

    E scoasă la o matriță, în n exemplare, deci unică nu-i. 🙂 Cred că în loc de unică voiai să zici originală.

    Și da, societatea se imbecilizează într-un ritm galopant.

  5. Unde e Barbie cu obezitate malignă, Barbie diabetica, Barbie surdo-muta, Barbie oarba, Barbie autista, Barbie LGBTQ+ ?
    Păi, ori e diversitate, ori nu mai e.
    Trăim într-o societate atât de ipocrită, încât pare-mi-se că începe să se decanteze încă un fenomen – ipocrizia ipocriziei. Un fel de „ne prefacem că nu știm că ne prefacem”.

    Oricum, excelent articol și bună observația cu sadismul.

  6. Ce ‘oț ești, Vladen, și io, ce chioară! Abia acum descopăr că ai un blog. Și mai descopăr că scrii în limba română ca un nativ, nu ca unul cu doar talent la limbi străine. Și nu mă refer la fără greșeli de gramatică, ci la expresii colocviale sau la sens figurat.
    (Iar păpușa ta e dată-dracului de înfiorătoare! 🙂 )

  7. E doar un articol, ca oricare altul.

    Dacă au făcut-o din sub-piese, o să le fie ușor să treacă la nivelul următor: piesele se descompun și se recompun la libera alegere. De exemplu, scoți capul lui Barbie și-l înlocuiești cu capul lui Ken. Păstrezi bustul, și ai un trans. Schimbi și bustul (cu al lui Ken) și ai o schimbare de sex get-beget. Da’ oricum, păstrezi fusta. Așa ai rezolvat și problema cu LGBTQ .

    Vladen are blog de mult, articolul ăla e din 2010, e mai vechi decât subsemnatul pe internet. Uneori mai comentează ca Vladimir. Poate pe nick-ul ăla are link, nu știu… 🙂

    Vladimir Valdimirovici Vladen. Cam Puțin! 😀

  8. @Aldus Ba pardon, Vladimir Sergheevici :)). Mai pun Vladimir pe motiv ca pe vremuri am primit reprosuri ca “cum adica Vladen” si ma cam plictisisem sa explic de la ce vine. Dar nimeni, niciodata, nu-mi spune Vladimir, sunt fie Vladen, fie Vova fie Volodea. Vladimir sunt doar cu patronimic la catalog sau regiment :). Da’ e prea lung de explicat la occidentali, asa ca ma adaptez eu 😀

    @Renata Pai exact, greseli am multe, fiindca n-am invatat-o formal ci din auzite, vorbit (mai ales cu doamna) si citit. Si lipsa invatarii formale loveste rau in gramatica. Asta a fost scopul blogului: vorbeam ok romaneste, dar aveam mari probleme sa scriu si daca scriam suna teribil de scremut. In fapt vezi evolutia limbii pe blog (primele articole sunt mult mai batoase). A fost exercitiu de scris. Gramatica insa tot cam pe acolo unde era a ramas. O intreb in continuare daca am dubii si cum inca raspunde, merge :). “Sun” mult mai nativ in scris fiindca invat expresii (din citit pe la altii mai ales), pot copia stiluri si folosesc arhaisme (asta, ultimul, are efect intotdeauna). Daca vrei sa vezi epigonism reprobabil, vezi poeziile scrise imitand diversi poeti (ne tot jucam cu psi si vero) :D. Oral e mai problematic, nu par nativ, am o urma de accent (pacatosul de “o” si, evident, “l”) pe care majoritatea romanilor nu stiu sa il aloce totusi (norocul meu 😀 ) si vorbesc inca mai lent decat as vrea eu.
    Chestia pe care am observat-o de teribil de mult timp este ca cel mai eficient la invatat o limba este sa o vorbesti cu nativii. Chiar daca ei iti fac favoarea sa vorbeasca in engleza sau o limba comuna, sa te tii tare sa o vorbesti pe a lor oricat i-ai chinui. Am avut si noroc ca doamnei nu-i plac limbile straine. A facut rusa la scoala (facuse de vreo 3 ani cand ne-am cunoscut) si a ajutat la inceput, dar eu, din motive evidente, am fost muuult mai motivat :D. Aveam 16 ani, a mers negresit ca chiar voiam sa ma placa :))). Plus si de aia nu ne certam niciodata, ca nu fac fata cu romana la debitul ei si-n rusa m-as irosi degeaba :)).

  9. Bine că mi-ai zis că e offtopic, că altfel nu-mi dădeam seama! 🙂

    Eu ți-aș fi dat notă maximă pentru poezia asta, că mi-a plăcut. Ne-ai plimbat prin codrii de aramă, pe lacuri de cleștar, pentru ca la sfârșit să ne spui că locul sufletului tău e între sânii unei domnițe! 😀 Ceea ce coincide într-un mare fel (mai ales dacă sânii sunt și ei mari) cu locul sufletului ei! 😀

    Margot era numele soției?

    PS: Ce mai face Radu, care scria despre mopuri și curățenie? Într-o vreme parcă avea cancer.

  10. Nu, Kadia e sotia (asta e numele personajului ei din World of Warcraft pe care il foloseste ca pseudonim si pe blogosfera/FB). Margot e o prietena romanca care are si ea blog (Bistro Margot) si care chiar e profesionista in ale scrisului.
    Nu mai stiu de Radu, stiu ca avusese doua cancere (parca intai vezica ai apoi esofag, daca nu ma insel). N-am prea mai dat pe blogosfera dupa cum se si vede :). Nici nu stiu cine mai exista si cine nu. In perioada asta tot calatoresc si de aia am reinceput, ca am timp prin aeropoarte. Si cum sunt intr-unul si am de asteptat, ia sa vad ce face Radu! 😀 Plus constatat ca mi-a fost dor de certurile din blogosfera, va urmaresc cu maxima
    incantare in Gara 🙂

  11. Vladen,
    1. Mai citește o dată. Ziceam că „nu mă refer la FĂRĂ greșeli gramaticale”, adică tu NU faci greșeli gramaticale. Cel puțin eu nu ți-am găsit. Și ortografia e beton.
    2. Parodiile după poeți clasici sunt mortale. M-a rupt în două aia după Elena Farago.

    Știu români get-beget, care au făcut școala și facultatea în limba română și scriu cu greșeli de-ți crapă obrazul de rușine că sunt români și titrați. Avem jurnaliști care scriu (și corectorul textului nu observă nici el greșeala) „câțiva miniștrii”.
    Nu mă chinui acum să caut exemple mai multe, dar ai înțeles unde bat.
    Limba română e dată dracului la gramatică și ortografie, dar tu ai pus-o cu botul pe labe.

  12. @Renata. Multumesc frumos, chiar ma flateaza grozav! Dar n-ai idee cate discutii avem in stilul “prevazandu-mi-se e cu doua liniute, daaaa??? Vlad, prevazandu mie se, mi se prevedea, da?! Evident ca doua liniute! Cratime! CRATIME!”.

  13. 😊Ooo! Nu credeam sa se interpreteze asa. E musai sa fiu mai atenta pe viitor.
    Unicitatile nu se refereau la aceasta papusa si nici la celelalte elemente mentionate. Oricum, toate cam arata la fel, asa ca matritele sunt evident folosite!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *