V-am zis că mă bate gândul să mă apuc de traduceri? Păi să vă povestesc.
Am o prietenă traducătoare (engleză și franceză) cu care mai nou am început să schimb glume, impresii și bobârnace, după caz și după dispoziția fiecăruia. Și dacă tot se ocupă cu traduceri, i-am mai arătat câte un fragment tradus cu Aldus Translate, să-mi zică ce părere are, să-mi perie egoul, iar ea mă mai întreabă uneori de câte un cuvânt sau expresie care nu-i vin atunci pe limbă sau nu se potrivesc în contextul scrierii ei. În urma acestei bogate și fructuoase cooperări sinusoidale (că există și momente când nu vorbim unul cu celălalt) am ajuns la concluzia că mi-ar plăcea să mă apuc și eu de tradus, atât pentru niște bani câștigați relativ ușor (sunt sigur că odată ce-mi voi intra în mână voi deveni foarte eficient), cât și pentru că astfel poate mă voi apuca în sfârșit să învăț odată limba engleză.1Bine, mă bătea pe mine mai demult gândul ăsta, dar acum s-a cristalizat.
Tot cu ocazia asta mi-am dat seama câtă dreptate avea Vero când mi-a zis, într-un comentariu hăt-demult, că, afară de cazul în care ești un geniu, musai să-ți recitești traducerea înainte s-o predai, și chiar și așa editura o va trece printr-un corector, deoarece vei avea tendința să nu-ți observi propriile greșeli. Cum spunea un clasic în viață, vedem paiul din ochii altora și suntem orbi cu privire la bârna din propriul ochi. Și de aici cugetarea din titlu: traducerile se fac cel mai bine în doi. Adică, dacă te ocupi cu traducerea de cărți (și nu de acte sau formulare tip, că acolo nu-i nevoie de creativitate și deci poți merge pe șabloane), este minunat să ai un prieten sau un partener cu preocupări similare, dacă nu traducător atunci măcar vreun soi de lingvist, dar traducător cel mai bine, pentru că în felul ăsta vă veți completa și potența unul pe altul, îmbogățindu-vă simultan cu perspectiva celuilalt și câștigând timp la niște chichițe care altfel v-ar râcâi pe creier ore sau chiar zile în șir. Presupun că se aplică și-n multe alte domenii, dar la traduceri cu atât mai mult.
Și cum dispun de timp liber din belșug și sunt deschis la orice formă de comunicare, dacă ești tânără, dintr-o zodie de apă, lucrezi în domeniul traducerilor și nu ai un soț, iubit sau amant care să-ți împărtășească pasiunea profesională, mă ofer pe post de potențial english soulmate (că franceză încă nu știu), așa că tot ce-ți rămâne de făcut e să iei legătura cu mine via formularul de contact. 😀
PS: Vă place cum vă traduc?