Probabil știți că la sfârșitul lunii trecute Raluca Turcan îi ura baronului Samuel von Brukenthal „La Mulți Ani”, cu ocazia împlinirii a… well, 300 de ani de la nașterea lui. Domnul baron binevoind între timp, pe la 1803, să ne și părăsească.
În urma unor ironii încasate atât în mass-media cât și în comentariile de pe propria-i pagină, de la o mulțime de oameni răutăcioși:
tânăra speranță a politicii românești și-a editat postarea, ștergând acel mesaj de la mulți ani din final. După care a venit cu o nouă postare, în care a explicat că de fapt ea a avut să susțină continuitatea a ceea ce a însemnat contribuția lui Brukenthal la cultura sibiană și că n-am înțeles noi ideea de fond, de proști ce suntem. Sigur, dar atunci de ce ți-ai mai editat mesajul inițial, dragă Raluco? De ce nu l-ai lăsat așa cum era, dacă susții că-i corect? (În paranteză fie spus, io-s de acord cu ideea de a-i ura la mulți ani moștenirii lăsate de el, dar, repet: de ce să ștergi? Dacă ștergi înseamnă că nu-ți mai asumi ce-ai scris. Atunci, nu mai veni cu eplicații.) Conex cu asta, și-a acuzat detractorii de pesedism și le-a urat pesediștilor la mulți ani cu executare. Pentru că mnoa, când ați văzut voi politician care să recunoască că a greșit?
But lo and behold, am intrat azi pe contul Ralucăi și n-am găsit nici urmă de Brukenthal. Nici chip, nici poză, nici picior, nici nimic. Aparent și-a șters ambele postări menționate mai sus. Ceea ce-i un mare păcat; meritau păstrate măcar 200 și ceva de ani așa, până când, cine știe, un alt politician, în speță poate chiar Ion Iliescu, ar fi avut ocazia să-i ureze doamnei Turcan la mulți ani.
Noroc că există bloguri.
Are Valeriu Nicolae CV-ul madamei pe nutotei.ro. A pornit la drum ca favorita lui Stolojan. Bleah.
Eu nu pot s-o sufăr din motive subiective, personale. Ea, ca mulți alții, a stricat atmosfera Sibiului meu. Mi-e rușine că orașul ardelenesc pare a fi reprezentat de o asemenea persoană. De oportunism, prostie și tupeu.
E pe cai mari acum, presupun. Dându-mi cu părerea, a fost pusă de Iohannis alături de Orban ca să-l țină în lesă, că altfel, bănuiesc că cei doi nu se iubesc foarte mult:
Iar acum, după ce Câțu va deveni președintele PNL (și Orban va intra la coșul de gunoi al istoriei), Raluca are viitorul în față.
Dintr-o perspectivă strict subiectivă și de bărbat, era frumoasă când era tânără, dar operațiile estetice au urâțit-o. Operațiile plus bagajul intelectual din dotare.
[…] motivul pentru care comentam ieri că Orban va deveni istorie. Bun, dar de ce dorește securitatea să-l înlocuiască pe Orban cu Câțu la șefia PNL? Nu […]