Într-un recent comentariu de blog – și știu că adjectivul „recent” n-are niciun sens într-un text ce va putea fi citit și peste un an sau zece, dar mă iau și eu după comercianții care trec pe etichetă „brânză proaspătă de vaci” – DoarF îi spune gazdei:
Sar’na pentru raspunsul generos. E bine de stiut ca nu toti sunt sarlatani si ca exista si produse calitative in pleiada asta de suplimente.
Acuma, nu sunt lingvist de formație, dar eu cred că omul a vrut să scrie „produse de calitate” – prin care îndeobște se înțelege „produse de calitate înaltă”. Calitativ este altceva, prin calitativ ne referim la ideea de calitate, la gradul de calitate (ridicat sau scăzut), respectiv la calitate ca dimensiune sau componentă a produsului în cauză.
Putem face o analiză calitativă a unui produs (putem evalua calitativ un produs), prin asta înțelegându-se că vrem să stabilim cât de bun sau de prost este (ce calitate are), dar nu putem spune că produsul este calitativ, pentru că nici corect nu e, nici bine nu sună. Raportul dintre „calitativ” și „de calitate” e ca raportul dintre „temporal” și „îndată” sau dintre „cromatic” și „violet”. A spune că un produs este calitativ în loc să spui că-i de calitate e ca și cum ai spune că o ceașcă de ceai este termică în loc să spui că-i fierbinte, că vremea de afară este meteorologică în loc să spui că plouă și-i urât, sau că un text este gramatical în loc să spui că-i corect.
Asta cel puțin după capul meu. Pe de altă parte, recunosc că capul meu s-ar putea să nu fie atât de calitativ precum al altora, fiind totodată și insensibil la cacofonii.
Avem o problemă: analiză calitativă, științific vorbind, nu înseamnă să afli daca produsul, unitar sau amestec, este de bună sau rea calitate, ci să afli identitatea componentului sau componenților. De asemenea, analiza cantitativă nu presupune să determini dacă un element e mult sau puțin, ci să afli cantitatea exactă a acestuia în proba de analizat (15,27 mg), eventual să exprimi cantitatea procentual (0,04%); identic pentru volume, dacă proba e lichidă sau gazoasă.
Exemplu: proba este o pulbere amorfă alb-gălbuie. La analiza calitativă aflăm că e un amestec de oxid de zinc și sulf. La analiza cantitativă determinăm că sunt 2 g de sulf și 10 g de oxid de zinc.
N-aș zice că-i o problemă. Adică, precizarea ta e bună, dar eu când am scris „analiza calitativă a unui produs” mă gândeam la ceva mult mai generic, cum ar fi, de pildă, că poți spune (fără să ți se reproșeze că te-ai exprimat greșit) că vrei să evaluezi calitativ un anumit fruct: să vezi dacă e bun, dacă e dulce, dacă e stricat sau nu etc.
Altfel, chiar și ținând cont de precizarea ta, tot nu cred că poți spune „produse calitative”. 😛
Daca “vrei să evaluezi calitativ un anumit fruct: să vezi dacă e bun, dacă e dulce, dacă e stricat sau nu etc.”, aia se cheama analiza senzoriala.
https://calitateaalimentelor.wordpress.com/2011/11/13/analiza-senzoriala/
Se poate chema în mai multe moduri. Calitativă, în funcție de scopul urmărit (calitatea produsului). Senzorială, în funcție de instrumentul folosit (simțurile). Sau de laborator, dacă le faci o analiză chimică în loc să le guști. Analiză care la rândul ei se împarte în Ana și cu Liza…
Nu vă mai legați atât de diverse nomenclatoare, pentru că eu mă refeream la o vorbire liberă, în care poți spune că vrei să analizezi/evaluezi calitatea unui produs, înțelegând prin asta că vrei să vezi cât de bun e, dar nu poți concluziona că produsul respectiv e calitativ. Nu suntem la Institutul de analiză a produselor de consum, suntem oameni care mănâncă fructe și suplimente alimentare. 😛
> Calitativ este altceva, prin calitativ ne referim la ideea de calitate, la gradul de calitate
vs
>Nu vă mai legați atât de diverse nomenclatoare[…]. Nu suntem la Institutul de analiză a produselor de consum, suntem oameni care mănâncă fructe și suplimente alimentare,
Daca ai vrut sa faci o postare prin care sa demonstrezi ca lumea nu foloseste termenii precum sunt ei trecuti in nomenclator, nu pot sa-ti zic decat: good job.
Nu sesizezi diferența dintre cele două expresii?
În cazul expresiei „analiză calitativă”, noi dezbăteam în comentarii care sunt sensurile ei și în ce context o poți folosi. Atât și nimic mai mult, deoarece este clar pentru toată lumea că „analiză calitativă” este o expresie corectă, logică, cu sens.
Pe când expresia „produs calitativ” este o monstruozitate lingvistică, un agramatism dacă vrei.
Calitativ înseamnă „despre calitate”, „referitor la calitate”, „privitor la calitate” și nu „de bună calitate” (și nici măcar „de proastă calitate”). Folosind aceste substituții, „analiza calitativă a produsului x” devine „analiză referitoare la calitatea produsului x” sau „analiză a calității produsului x”, pe când „produs calitativ” ar deveni „produs despre calitate”, „produs referitor la calitate” sau „produs al calității”, ceea ce nu are sens.
Sigur că poți discuta în ce contexte și cu ce înțeles este folosită expresia „analiză calitativă”, adică ce făceam noi în comentarii, dar „produs calitativ” n-are sens în niciun context, fiind o expresie ilogică.
Sumarizând, „analiză calitativă” este o expresie corectă sintactic și gramatical, pe când „produs calitativ” nu.