M-a oprit o bătrânică pe stradă

Nu pe mine, ci pe Claudiu Pândaru. Tipul e o personalitate, un jurnalist, mă rog, lumea îl cunoaște, eu nu. Dar mi-au apărut pe Facebook două reacții la textul ăsta al lui, așa că m-am gândit să vi-l arăt și vouă – cât timp sunteți încă tineri și puteți să vă faceți sânge rău că pe voi nu vă oprește nimeni niciodată pe stradă:

Emoționat, umil, rușinat, așa mă simt.

O doamnă m-a oprit pe stradă, “stai așa, tinere”, îmi zice de după mască: “Vreau neapărat să-ți spun ceva!”. Mă pironesc locului. “Vreau să îți mulțumesc că porți mască pe stradă”, zâmbește doamna din privire, “uite, nimeni în jur nu o face, îți mulțumesc pentru că mă aperi și pe mine”. Mi-am înghițit rușinea, nu mai port de mult masca peste tot pe stradă. Ieșisem din magazin și uitasem să mi-o dau jos.

De azi am să reîncep să port pe stradă masca.

Vă mulțumesc doamna pentru delicatețea și glasul cald pe care le-ați avut când mi-ați adus aminte că viața unui necunoscut e la fel de importantă ca a noastră.

Observați vă rog că bătrânica1Cu care a și pus o poză pe Facebook. Așa de surprins și rușinat s-a simțit, încât a fotografiat-o din spate, în timp ce se îndepărta. Oh, well. nu l-a oprit pentru că ar fi recunoscut în el pe unul din fondatorii publicației online Republica, ci pentru că l-a văzut că e tânăr și că poartă mască. Acum, spuneți-mi voi mie, câți bătrâni vă opresc pe stradă să vă mulțumească că purtați mască? Mmm? Niciunul? Vedeți, dacă nu mai sunteți tineri? Și câte zâmbete calde puteți descifra în privirile din spatele măștilor unor necunoscuți de pe stradă? Vedeți dacă nu sunteți jurnaliști?

Ce-ați zice dacă v-aș spune că și pe mine m-a interpelat un necunoscut pentru a-mi adresa mulțumiri? Nu pe stradă, ci într-un magazin, și nu o bătrână, ci un elev. Și mi-a spus următoarele:

Stați așa, domnule! Vreau neapărat să vă spun ceva. Țin să vă mulțumesc pentru că nu purtați masca chirurgicală în acest magazin. Iată că în jurul nostru aproape toată lumea e cu mască și vă sunt recunoscător pentru că îmi arătați o urmă de normalitate și pentru că îmi dați speranțe că generația mea nu va trăi într-o lume totalitară, într-un stat opresiv guvernat de idolul medicinei moderne prin instrumentul său favorit, panica în masă!

Nu ar fi această interpelare cel puțin la fel de validă ca cea pe care o relatează Pândaru? Dar dincolo de asta, dacă v-aș spune cele de mai sus, m-ați crede?

În altă ordine de idei, ieri am intrat în Lidl și când am constatat că am uitat să-mi trag masca pe față m-am simțit ca și cum aș fi în curu’ gol. Deci am făcut invers decât Pândaru: el a ieșit din magazin uitând să-și dea jos masca, eu am intrat în magazin uitând să mi-o pun. Nu mi-a mulțumit nimeni, dar în momentul în care am realizat omisiunea m-am simțit cumva despuiat. Ceea ce-i foarte interesant din prisma sentimentelor de rușine și vinovăție pe care le trăim uneori, respectiv a cauzelor, mecanismelor, fundamentelor și validității acestora.

5 Replies to “M-a oprit o bătrânică pe stradă”

  1. Pândaru, zis (po)Pândaru, a fost redactor la Gândul, când Gândul o luase pe tobogan în jos. Nu știu dacă Lelia Munteanu, CTP-ul și Andu Cercelescu au plecat de-acolo din cauza lui sau din cauza tabloidizării publicației.
    Scrie mediocru, face o emisiune mediocră pe PRO, împreună cu acolitul său Negruțiu care, spre deosebire de el, scrie bine.
    E prințesu la plicticoșenie, și când scrie, și când vorbește.
    Bineînțeles că nu l-a oprit nicio babă pe stradă, a născocit o povestioară educativă și plângăcioasă.
    Dacă nu-l cunoști în detaliu, n-ai pierdut nimic.
    În altă ordine de idei, sentimentul de în curul gol/fără mască în magazin l-am trăit și eu. E ciudat și umilitor să te sperii că ți se vede gura și nasul, nu?
    Pe de altă parte, mă scot din sărite ăia care poartă masca atârnată de barbă, ca pe o gușă de cârpă. O fentare tipic românească.
    Cred că am început să mă prind de cum se ia virusul ăsta: dacă stai multă vreme, ore, în apropierea unuia bolnav. Altminteri, uită-te, la mine, să nu zic într-un ceas rău, dar de aproape doi ani îmi trec covidiții pe dinainte, cam unul din 10, în perioadele bune și cam unul din 4, în valurile de pandemie. Nu m-am îmbolnăvit. Încă.

  2. Tristă soartă, trist destin să ajungi să-ți dorești să te oprească babele pe stradă și totuși să nu te oprească niciuna, și totuși tu să scrii că te-a oprit! 😆

    Altfel, s-a terminat congresul PNL, urmează restricțiile și cred că presa bagă cărbuni pe foc, și deci mnoa, poate că de aia apar povești moralizatoare.

    Tu ești vaccinată, de ce ți-e frică? 🙂

  3. Nu mi-e frică! Doar constat.
    Nu reușesc să pricep cum s-au îmbolnăvit unii care doar că n-au dormit cu masca pe față.

  4. Eu am văzut mulţi casieri de la Lidl – şi din alte părţi – stând bine mersi cu masca sub nas, Şi destul de mulţi clienţi plimbându-se prin diverse magazine tot aşa. Şi în perioada când era obligatoriu să porţi mască pe stradă, pe-aici cca. 90% din cei pe care i-am văzut umblau tot cu masca sub nas – şi până acum judeţul a tot fost codaş în privinţa numărului de îmbolnăviri raportate.

    Cât despre modul în care se ia virusul ăsta, eu una nu ştiu ce să zic. Am un fost coleg de serviciu care a avut covid, sau cel puţin i-a ieşit testul pozitiv, că el doar a avut vreo 2 zile febră între 38 şi 39 şi dureri de cap. În restul perioadei de izolare, s-a plictisit în apartamentul personal, împreună cu nevastă-sa, care n-a avut nici pe dracu şi căreia toate testele i-au ieşit negative.
    Şi am auzit şi de alţii care nu s-au molipsit locuind împreună cu un membru al familiei bolnav.

    Aldus, din câte am înţeles, Renata s-a vaccinat printre primii. Am în lista pe FB oameni care s-au vaccinat tot pe-atunci şi care acum anunţă cu sinceră mândrie că şi-au tras a treia înţepătură. (Presupun că se va decreta cât de curând că e musai să ne vaccinăm de două ori pe an.) Tot în lista aia am şi indivizi care trâmbiţează cu patos că numai analfabeţii nu se vaccinează. Pe vreo doi în ăştia i-am văzut şi în pomelnicul celor care au dat like la postarea cu bătrânica recunoscătoare.

  5. @Renata

    Poate că frica (pe care și-o întrețineau constant și care îi determina să poarte masca non-stop) i-a făcut de 10 ori mai receptivi la boală decât era normal. Până la urmă, masca e doar o barieră (imperfectă) la una din porțile de intrare. Cel mai important este sistemul imunitar. Poți să contactezi doar o mică cantitate de viruși și, dacă ai un sistem imunitar slab, să te îmbolnăvești. Sau, dimpotrivă, poți să fii țigan și să scurmi în gunoaie toată ziua și să fii sănătos tun. Ce, de gripă se îmbolnăvește toată lumea?

    @Vero

    Și eu sub nas o port tot timpul.

    Păi nu se ia la oricine. Nu-i ca apa, care udă tot ce atinge. Că de aia avem sistem imunitar, ca să lupte cu virusul, și la unele organisme nici nu ajunge să producă simptome notabile, fiind rapid anihilat. În timp ce la alții își face de cap. Sunt unii care ies puțin în ploaie sau prind un curent de aer și gata, le curge nasul, în timp ce alții fac duș zilnic cu apă rece și n-au absolut nimic. De propagat se propagă, dar nu poate cuceri orice teritoriu. Unele cetăți sunt mai bine apărate. 🙂

    Sau poate o fi având și virusul mândria lui.

    Da, o să fie frumos pe la valul 8, când cei care și-au făcut 7 doze o să dea vina pe cei care și-au inoculat vaccinul de numai 6 ori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *