Luptătorii pentru libertate ai Afganistanului

O postare culeasă de pe Facebook. N-am verificat citatele, vă las vouă nobila și însemnata sarcină de tip fact check, că tot e la modă:

„Luptătorii pentru libertate ai Afganistanului sunt o mișcare nativă care s-a descurcat prin ținuturi montane pentru a provoca o forță militară străină care amenință religia și modul lor de viață în sine. Cu arme puține și fără experiență, marea majoritate a afganilor inca demonstreaza ca nu va exista dominatie asupra lor si ca sunt gata sa-si dea viata pentru independenta si libertate. Prețul pe care l-au plătit atât de mult este incalculabil…”

„Luptătorii pentru libertate afgani ne reamintesc zilnic că spiritul uman este ferm și neclintit, iar libertatea nu este ușor de furat de la oamenii hotărâți s-o apere. Poporul afgan scrie un nou capitol în istoria libertății. Noi americanii salutăm curajul lor magnific…”

„Acești viteji au arătat lumii întregi că (străinii) nu vor cuceri niciodată complet mintea și spiritul afgan, deși își doresc atât de mult. Poporul afgan este prea mândru, prea hotărât să continue lupta. Ei știu că într-un anumit sens, bătălia pentru Afganistan s-a mutat din munții Afganistanului într-un câmp mai larg, al opiniei publice.”

– Ronald Reagan, 1983, 1984, 1985, când afganii luptau cu sovieticii.

Vă las vouă sarcina verificării acestor citate pentru că știu că ele sunt reale. Exact așa cum am putut scrie despre Dune fără să fi citit cartea, pot băga mâna în foc că, dacă nu veți găsi cuvintele de mai sus înșiruite în exact ordinea în care apar aici, le veți găsi fără îndoială într-o variantă asemănătoare și având exact sensul de aici. Apropo de care chestie: știați că cei care verifică faptele sunt ignoranți și creduli? Creduli, pentru că cred cuvintele tipărite de presă pe care le au în fața ochilor. Și ignoranți pentru că nu reușesc să citească în spatele lor. Neînțelegând perspectiva de ansamblu, au nevoie de citate care să le confirme sau infirme subiectele disputate.

Și pentru că, mai mult decât orice, mie mi-e lene să le caut la ora asta târzie. Dar mă aștept să nu fie nevoie să le verificați.

Întrebare de baraj: cine credeți că sunt luptătorii pentru libertate ai Aganistanului, transpuși în contextul de azi: armata oficială afgană care a dat bir cu fugiții, poporul afgan (grosul, care nu se vede la televizor), cei care au colaborat cu aliații și se agață disperați de avioanele ce decolează din Kabul sau talibanii?

PS: Să-mi spuneți dacă și unde găsiți citatele, să trecem la catastif. 😆

13 Replies to “Luptătorii pentru libertate ai Afganistanului”

  1. Nu te înțeleg. De ce scrii despre chestii pe care nu le cunoști? Gen Dune ori Afganistan. Etc, etc, etc.
    Ce urmărești?

  2. La Dune, cu toate că nu am citit cartea, mi-am dat seama din recenzia Roxanei că n-a prea înțeles substratul ei. Să zicem că tu ești expertă în limbajul de asamblare, C, C++ și Fortran, dar nu cunoști C# sau Java sau ce alte limbaje se mai folosesc azi și sunt considerate niște upgrade-uri la ce foloseai tu. Și îl auzi la un moment dat pe unul ținând o conferință despre C# sau despre Java. Chiar dacă tu nu știi limbajele respective, având o bază solidă de C și C++ și înțelegând cum funcționează un calculator, poți estima cam câte parale face vorbitorul din fața ta. Cam poți intui dacă spune ceva interesant și, mult mai probabil, îți vei da seama dacă este un habarnist care spune lucruri pe care nu le înțelege. Noa, așa și eu cu Dune. Chiar dacă n-am citit cartea în sine, am auzit câte ceva despre ea, știu câte ceva despre unele mitologii din care se pare că s-a inspirat autorul, pot face câteva corelații logice și, citind articolul Roxanei, mi-am dat seama că n-a prea înțeles despre ce-i vorba acolo. Așa că v-am poftit și pe voi la dialog, mai ales că poate voi ați citit-o. Și i-am dat un feedback ei.

    Cu articolul ăsta e tot așa, dar într-un alt context. Nu cunosc citatele respective dar am o vagă idee despre politica și propaganda americană, americani care în ultimii 20 de ani i-au înfierat și numit teroriști exact pe afganii pe care, atunci când se luptau cu rușii (adică rivalii americanilor), îi numeau luptători pentru libertate. Cum s-ar zice, interesul poartă fesul (și dictează declarațiile lor publice). Înțelegi?

  3. >Să zicem că tu ești expertă în[…] având o bază solidă[…]poți estima cam câte parale face vorbitorul din fața ta[…] Noa, așa și eu cu Dune
    Noa, pentru mine e inca un mister cum ai devenit tu un expert cu baza solida fara sa citesti cartea(materialele indicate de tine pana acum sunt apa de ploaie).

  4. Faptul că unii se miră cum de este posibil să scriu chestii decente și valide despre un lucru pe care nu îl cunosc la prima mână nu poate decât să mă măgulească. Asta e, unii pot vorbi despre lucruri pe care nu le citesc în timp ce alții citesc o grămadă de lucruri și apoi vorbesc numai prostii despre ele! 😀

  5. Credinta omului nu poate fi schimbata prin constrângeri, persecutii, sau cu armele fizice, însa exista arme mult mai puternice decât gloantele, avioanele, sau rachetele si submarinele nucleare, iar acestea se afla la îndemâna oricui doreste sa le detina si utilizeze pentru a învinge raul universal.
    “Nu te lasa biruit de rau, ci biruieste raul prin bine. “

  6. Ai dreptate, Iosif. Iar afganii, din câte s-a văzut până acum, stau foarte tare la capitolul credință.

  7. “Legea TaliO(:)ului”, este greu de învins…”„Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”.

  8. P.S. Codul lui Hammurabi este un text juridic babilonian datat în jurul anului 1750 î.Hr. J.-C., până în prezent cele mai complete dintre codurile de legi cunoscute din Mesopotamia antică. A fost redescoperită în 1901-1902 în Susa, Iran, gravată pe o stea înaltă de 2,25 metri, care conține aproape tot textul în grafie cuneiformă și limba akkadiană, expus astăzi la Muzeul Luvru din Paris. Este, de fapt, o inscripție regală lungă, cu un prolog și un epilog care îl glorifică pe domnitorul Hammurabi, care a condus Babilonul din 1792 până în 1750 î.Hr. J.-C., a cărui majoritate constă în hotărâri judecătorești. (Wikipédia)

  9. @Renata

    Ciudată opinie. Eu cred că nu-ți trebuie soldați cultivați, citiți, cu o largă cultură generală, pentru o armată de succes. Doar generalii trebuie să fie cultivați și inteligenți; soldații trebuie să fie bine antrenați și loiali ofițerilor lor. Cât despre educarea întregii țări, ea nu se poate face cu forța de către cineva din afară – și nici nu sunt sigur că americanii și-au propus așa ceva. Poporul afgan (grosul, nu ăștia care au colaborat cu aliații și fugeau după avioane la aeroport) nu sunt pasivi și indiferenți, ci îi preferă pe talibani oricăror străini. Iar taliban înseamnă, literal, student.

    Uite o altă opinie:

    https://www.facebook.com/hari.bucurmarcu/posts/4951022584912308

  10. La sportul numit “SAH”, atât rusii cât si americanii au luat “MAT” iar “RE MIZA” planetara, este pe punctul de a se realiza printr-o “MU TARE” milenara, paradoxala. extra senzoriala, cum nu a mai fost si nici nu va mai fi nicicând, în istoria cunoscuta si cea viitoare, de catre omul pamântesc (virtruvian) constient-rational-sentimental-atemporal 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *