Educația sexuală este un non-subiect

Despre educația sexuală se poate scrie atât pe larg, analizând multiplele fațete ale acestui subiect generos (pe care totuși l-am intitulat non-subiect), așa cum poate voi scrie pe viitor, cât și pe scurt, așa cum fac acum. Pe foarte scurt, Dan Barna a pus din nou pe tapet tema educației sexuale în școli, acuzându-i pe opozanți de himere medievale și lipsă de interes pentru copii. Tema pare să se încadreze perfect în profilul USR PLUS, chit că nici Barna și nici Cioloș nu au copii.

Și acum, să lăsăm puțin chestiunea educației sexuale și să facem un detur la ultimul articol postat de Renata, despre arta militantă. Renata observă că suspect de multe filme și seriale noi abundă în relații și scene erotice de tip homosexual (aici intrând toată paleta LGBTQIA+ și câte alte litere s-or mai adăuga pe parcurs). N-am văzut decât unul din cele trei seriale prezentate de ea, dar exact așa este. Pot să vă mai dau și eu câteva exemple, nu din ce-am văzut recent, că nu m-am mai uitat la filme și seriale în ultima vreme, dar din ce-am văzut în anii precedenți.

În House of Cards, Frank Underwood are niște scene erotice cu unul dintre bodyguarzii lui, de care devine mai apropiat. Ulterior, avem și un threesome prezidențial.

În Orphan Black, unul dintre personajele principale este homosexual și una dintre personajele principale este lesbiancă. Totuși, ăsta e unul dintre serialele în care nu simți că ești bătut cu nuiaua corectitudinii politice în cap – asta probabil și pentru că actorii sunt foarte talentați.

În Spartacus, cred că în fiecare serie avem cel puțin câte un cuplu gay. Acuma, nu zic că homosexualitatea n-o fi fost prezentă în Roma Antică, da’ parcă nu era nevoie de ea în serial.

Bazat pe romanul omonim al lui Neil Gaiman, American Gods exploatează o serie de mituri din folclorul unor popoare europene, transpunându-le în America modernă. Recunosc că n-am citit cartea și nu știu cum e acolo, dar în serial vă pot spune cu certitudine că un episod întreg va fi consacrat prezentării și idealizării unei relații homosexuale dintre un taximetrist și un djin, relație care de altfel n-are nimic de-a face cu restul firelor dramatice din serial.

Până și în Once Upon a Time, serial cu povești pentru copii, Scufița Roșie își găsește sufletul pereche în Dorothy Gale (eroina din Vrăjitorul din Oz).

Și lista poate continua mult și bine. Practic, nu există mai nou serial de succes care să nu conțină homosexualitate, corectitudine politică, (dez)orientare de gen și alte asemenea, într-o formă sau alta, adeseori într-o formă cât mai explicită și chiar scoasă în evidență comparativ cu restul relațiilor (normale). Iar în serialele care la început aveau un buget mai mic și erau mai modeste dar devin foarte populare, imediat ce au devenit populare protagoniștii își schimbă brusc și inexplicabil preferințele sexuale, în viața lor apar persoane din trecut de același sex fără să fi existat anterior vreun indiciu că respectivii ar fi bisexuali etc.

Iar elementul esențial aici este că aceste relații nu apar în sursele filmelor și nu se integrează foarte bine în imaginea de ansamblu. Adică, nu simți că sunt utile cu ceva povestirii, că sunt necesare sau măcar că se armonizează cu restul conținutului. Dimpotrivă, cel mai adesea ai senzația pregnantă că ți se bagă pe gât, ăsta fiind unul din punctele cele mai des criticate de către spectatori.

Înțelegeți acum de ce educația sexuală este un non-subiect? Pentru că, în realitate, educație sexuală se face – și se face de ceva ani buni. Singura problemă (și motivul pentru care vor unii s-o introducă și la școală) este că nu se face suficientă.

Spre final, Renata se întreabă dacă „nu cumva a început și comunitatea LGBTQ+… să contribuie financiar la producțiile cinematografice din ultimii zece ani?”

Eu cred că nu. În primul rând, producerea unui film hollywoodian costă multe milioane de dolari. În al doilea, câtă influență și bani au lgbtqiștii? Protestatarul LGBTQ este asemenea corporatistului modern care iese în stradă și strigă că vrea drepturi după care îți spune că generația lui va decide viitorul planetei, asta în condițiile în care generația lui nu se poate decide dacă e băiat sau fată.

Aș zice că cei mai vocali pe tema LGBTQ sunt diverse ONG-uri și organizații non-profit cu vederi largi. Ele militează, ele organizează, ele ies la televizor. Și da, ele finanțează programe de educație – alături de unii producători de tampoane sau prezervative. Aceste organizații nu au fonduri proprii, ci sunt sponsorizate. Așadar, cei care sponsorizează atât aceste ONG-uri cât și mașina de filme americane – până într-acolo încât sunt convins că la ora actuală nu mai ești angajat sau nu mai primești buget dacă filmul nu conține și homosexualitate, iar pe viitor nici nu te vei mai califica în cursa pentru premiile Oscar — sunt cei care dictează agenda publică.

Nouă doar ni se pare că comunitatea LGBTQ este influentă, și asta pentru că sunt preluați masiv de mass-media. Dacă un homosexual este discriminat media se inflamează imediat, în timp ce dacă un homosexual sau un minoritar comite o faptă reprobabilă în care victima este un heterosexual alb, media tace chitic. Și nu poți să spui nimic pe tema asta, pentru că dacă te pronunți împotriva curentului ești mazilit și distrus, au fost nenumărate cazuri de oameni care se credeau puternici și au rămas pe drumuri, observați vă rog că nici măcar marii șefi de corporații sau președinții de state nu îndrăznesc să critice acest fenomen. Așadar, rectific: cei care controlează producția de filme Hollywood, cei care controlează ONG-urile și cei care controlează mass-media sunt cei care pun subiectul LGBTQ pe masă. Iată ceva la care merită reflectat serios, cu atât mai mult cu cât noi avem impresia că media este liberă.

Și pentru că tot suntem la subiectul non-subiecte, probabil ați auzit că Cioloș ar fi votat în Parlamentul European o lege care le dă și bărbaților dreptul de a rămâne gravizi. O comentează Mirel Curea în acest articol, din care spicuiesc:

S-a decis! Raportul „Matic” al Parlamentului European, un document care prevede ca femeile-bărbați însărcinate să fie sprijinite, deși nu le-a împiedicat nimeni niciodată, a fost adoptat cu 378 de voturi pentru, 255 împotrivă și 42 de abțineri! De cine a fost votat? De neomarxiști, evident. Din partea României, inițiativa a fost îmbrățișată – pardon de vorba proastă! – doar de europarlamentarii pluseriști, în frunte cu Dacian Cioloș. Restul, fie s-au abținut, fie au votat împotrivă.1noa mea: Băsescu a votat împotrivă.

Mirel argumentează că, deoarece niciodată o ființă umană care genetic este femeie (deci are aparat reproducător feminin) și a rămas gravidă n-a fost întrebată de către moașă sau medic dacă se consideră bărbat, femeie, libelulă sau ozeneu înainte s-o dea afară din maternitate pentru că a răspuns greșit, subiectul dreptului acestor femei-devenite-între-timp-bărbați-sau-altceva de a naște este o non-temă,

o pisălogeală tembelă, o ținere forțată pe tapet a unei teme de impus artificial, prin metoda „hai, să vorbim, să biiip turma la cap, ca să le intre fraierilor bine în minte”

Sau sclavilor, cum s-a exprimat mai liber și fără bip pe Facebook.

Tot raportul Matic propune și impunerea educației sexuale obligatorii a copiilor, și iată cum lucrurile încep să se lege între ele, indiferent de genul lor.

În privința impunerii educației sexuale obligatorii a copiilor, lucrurile sunt foarte clare, este limpede ce va conține. Ne lămurește un document-cadru emis de „Biroul Regional OMS pentru Europa”, „destinat factorilor de decizie politică, specialiștilor și autorităților din domeniul educației și sănătății”, intitulat „Standarde pentru educația sexuală în Europa”. Ca să nu plictisesc cititorul, voi reproduce întocmai doar una dintre prevederile documentului-cadru, aceea care stabilește pentru „Grupul de vârstă 0-4 ani” educarea sexuală cu privire la, citez: „Bucuria și plăcerea de a atinge propriul corp – despre masturbarea timpurie”. Nu, nu este o eroare de transcriere, „Grupul de vârstă 0-4 ani”. Da, da, „0-4 ani”!

Oare tot comunitatea LGBTQ+- sponsorizează și organisme ca UE sau OMS?2Am scris pe scurt și au ieșit 1313 cuvinte, fără această notă.

11 Replies to “Educația sexuală este un non-subiect”

  1. Presupunând că e o conspirație la mijloc, cu egalitarismul ăsta exacerbat între normă și minorități, care ar fi miza?

  2. Ce-și dorește orice elită din umbră (adică ocultă), care deține controlul? Și mai multă putere. În cazul de față, țelul ultim este Noua Ordine Mondială, înscrisă și pe bancnota de un dolar. Comunismul a fost o primă încercare, eșuată. Dar asta nu i-a oprit (și cartea comunismului rămâne o variantă de rezervă, prin țările și partidele care o implementează pe ici pe colo).

    Un stat unic, mondial, cu un guvern unic, cu o poliție unică, cu o religie unică (de formă), unde omul să fie redus la un număr serial, cât mai ușor de controlat. Sigur că tehnologia curentă este un mare pas în această direcție: imaginează-ți un stat fictiv în care a dispărut orice buletin, orice card, orice bani lichizi, în care totul se tranzacționează pe baza unor date stocate pe niște servere, iar identificarea se face pe baza unui cip implantat de exemplu sub piele. Într-un astfel de stat se poate implementa foarte ușor un guvern fascist, pentru că noi suntem, pentru acești oameni, ceva între sclavi și animale. Iar dacă cineva se revoltă, o singură apăsare de tastă e suficientă pentru a-i șterge definitiv identitatea. Sau pentru a-i provoca un stop cardiac. Sau pentru a-i bloca contul din bancă și a-l transforma în inamicul public numărul unu. Și, sigur, spre acest deziderat se merge cu pași mici, pentru că altfel n-ar fi posibil. Dar pas cu pas, ne îndreptăm înspre o astfel de lume. Mai întâi, iată, unele animale de companie au cipuri și ce bine e că le poți verifica pe unde umblă, mai nou sistemul de alarmă și frigiderul se pot porni de pe telefon, banii lichizi s-au transformat în carduri, buletinele vechi sunt înlocuite cu variante electronice etc.

    De asta există o tendință atât de puternică spre globalism. De asta internetul, care îi dă omului o gură de aer și de libertate, este nu doar tolerat, ci chiar încurajat: pentru că creează o lume globală, pentru că anulează granițele.

    Dar este dificil. Când ai 7.6 miliarde de oameni pe planetă, grupați pe etnii diferite, fiecare zonă cu legile ei, cu specificul ei, cu liderii ei, cu tradițiile și credințele ei, este greu să-i aduci pe toți la un numitor comun și să-i faci să accepte (la început de bună voie) guvernul tău. Și nu poți nici pe cale armată (deși mai merge să distrugi câte-o țară ce are petrol și nu răspunde la comenzi, americanii sunt experți în asta): istoria ne arată că toate dictaturile au sfârșit prost, pentru că oamenii nu le-au acceptat. Adică, suntem prea mulți și prea diferiți.

    Așa că se încearcă o altfel de uniformizare. Ca idee, și comunismul a urmărit același lucrul, să-l uniformizeze pe om, să-l depersonalizeze și să-l transforme într-un produs de serie, cu anularea diferențelor de clasă, ridicarea muncii la rang de brățară de aur, cu colectivizarea și toate celelalte. Acum suntem împinși spre o lume a egalitarismului, a corectitudinii politice, a minorităților care trebuie privite ca fiind egale cu noi, a acceptării oricăror bizarerii ca normă. Practic este tot o nivelare, dar dintr-o altă direcție. Sigur, totul împachetat frumos, în numele toleranței și a egalității. Curată egalitate, când dacă ești bărbat alb și îndrăznești să te pronunți critic pe subiect în țara tuturor posibilităților și a libertății de conștiință, devii inamicul public numărul unu. Dar oamenii sunt ușor de păcălit, prostia fiind imensă.

    Dintr-un alt punct de vedere, se încearcă și o depravare cât mai generalizată. Pentru că totuși, dincolo de faptul că tu spui că homosexualitatea nu-i o problemă în sine și Cudi-mi zice că cunoaște homosexuali foarte ok (lucru de care nu mă îndoiesc), uită-te cu atenție la modelele promovate: femeia de carieră care nu mai are nevoie de bărbat pentru a se defini (prin curentul feminist modern) și bărbatul care se pensează, se epilează și se îmbracă în pantaloni mulați. Acești pseudo-bărbați cu fustă, lipsiți de masculinitate, și aceste femei moderne, pe care nu prea le văd fericite și împlinite ca femei, sunt model pentru cărămizile de bază ale societății de mâine. Cum crezi tu că va fi o astfel de societate axată pe depravare, pe inversarea rolurilor, pe lipsa de repere și pe pierderea a ceea ce te definea ca bărbat și ca femeie: mai greu de controlat sau mai ușor de controlat?

    Nu-ți trebuie o mare perspicacitate ca să observi că aceleași lucruri pe care le vedem în filmele americane sunt promovate puternic și în cadrul UE. Și ce-i Uniunea Europeană până la urmă? O altă încercare de stat global, dar la nivelul unui continent. Cu parlamentul ei, cu legile ei – care, foarte important, trebuie să primeze în fața legilor statelor componente, pentru că diferențele și specificul țărilor trebuie anulate, dacă legea UE spune ceva și legea ta spune altceva atunci trebuie să-ți modifici legea și s-o aliniezi la cea din UE -, Macron voia parcă și o Armată Europeană etc.

    În lumina celor de mai sus, ca teză personală, pandemia asta e testul pilot perfect prin care se poate cuantifica la cât de multe libertăți sunt dispuși să renunțe cei pe care i-ai aburit atâția ani cu drepturi și democrație, în momentul în care bagi în ei frica de un virus care obiectiv vorbind e departe de gripa spaniolă. Cu rezultatele pe care le vedem cu toții.

    Cam ăsta ar fi tabloul global, în care partea cu LGBTQ este doar o mică piesă. Mai sunt și alte elemente, ca trecerea la o alimentație sintetică și otrăvitoare (cu anihilarea agriculturii sănătoase de la țară, care, printre altele, îi conferea agricultorului independență), distrugerea sistematică a economiilor statelor lumii și aservirea acestor state față de marile instituții financiare (bănci) mondiale, transformarea omului în sclav la bănci prin acordarea de împrumuturi pentru care să plătească rate o viață, controlul presei și al televiziunii (evident), dar nu încap într-un comentariu și oricum nu le știu nici eu pe toate. Cea mai tare chestie, în opinia mea, este că programarea ideologică s-a făcut de așa manieră încât astăzi oricărui om obișnuit i se pare absolut imposibil să existe o conspirație de o asemenea anvergură, la nivel planetar. Dacă aude așa ceva, spune că acestea sunt prostii sau cretinătăți, că este imposibil. După cum era zicerea aia veche, prima și cea mai mare minciună a diavolului a fost să-l convingă pe om că nu există.

  3. Într-o singură privinţă te contrazic, Aldus. Nu “oricărui om obişnuit i se pare absolut imposibil să existe o conspirație de o asemenea anvergură, la nivel planetar”. Mai ales intelectualii, prin asta înţelegându-i pe cei care au absolvit o facultate (şi mai sunt şi atei pe deasupra) consideră că orice aduce a conspiraţie planetară e o fantasmagorie. (Asta am constatat-o mai ales pe Facebook, unde am aşa-zişi prieteni de toate soiurile.) Cei mai puţin şcoliţi par să stea mai bine la capitolele intuiţie şi logică, îşi pun mai multe întrebări, nu înghit pe nemestecate ştirile şi sloganurile oficiale. Iar ceilalţi, ăia care se cred atotştiutori şi foarte inteligenţi, înjură mai urât pe oricine îndrăzneşte să nu fie de părerea lor.

  4. Sunt absolut convinsă de justețea teoriei tale, Aldus. Putem discuta mult și bine pe subiectul ăsta ( sau nu, fiindcă n-o să ne contrazicem?! 🙂 ), dar nedumerirea mea e punctuală: cu ce-i ajută pe făcătorii globalizării acest artificiu absurd cu elgebetiștii? Adică înțeleg depersonalizarea, hrana sintetică, ciparea, transformarea verbului a trăi în a supraviețui, înțeleg de ce e nevoie de populații nu de popoare, dar, repet, punctual, băgarea în seamă la modul absurd a acestor minoritari e total neproductivă pentru elitele conducătoare. Oricum, ăștia care n-au alt scop în viață decât să-și descopere identitatea sexuală și să-și satisfacă fantasmagoriile lor nu sunt o masă de manevră pentru că trăiesc în bula lor. Ai putea, mai degrabă, să-i anulezi/anihilezi, decât să-i integrezi social, deoarece majoritatea normativă (heterosexualii) opun, în fond, o mare rezistență egalizării pe criteriu sexual. Mai simplu zis, prostimea normosexuală nu admite devianțele. E infinit mai costisitor să le schimbi mulțimilor mentalitatea, decât să le dai cancel ciudaților. Mă fac înțeleasă? Că abia m-am trezit. 🙂

  5. @Vero

    Asta e o observație corectă și foarte bună. Iar legătura dintre educația modernă și etichetarea rapidă și superficială a oricărei „teorii conspiraționiste” drept fantasmagorie nu este deloc întâmplătoare. Educația modernă se înscrie în parametrii acestei programări ideologice, care trebuie să prostească lumea pe bandă rulantă. Într-un anumit sens îți oferă informații, te face apt să profesezi o anumită meserie, dar îți și induce o serie de principii și convingeri care te fac adeptul acestor ideologii noi, cu care nici măcar nu-ți dai seama că ești infectat. La fel legătura dintre știința modernă și ateism. De exemplu, la ora actuală există studii și cercetări în diverse direcții pe care le-am putea cataloga drept extrasenzoriale, și nu într-o singură țară, dar sunt ținute secrete, din motive lesne de înțeles. E imperativ ca știința modernă să fie materialistă, astfel încât omul să devină, în esență, un animal fără Dumnezeu, care luptă pentru supraviețuire. Dar da, lumea, mai ales oamenii simpli, încep să se trezească, și ca atare avem un val crescând de neîncredere în UE (își imagina cineva acum 15 ani că ar putea să existe un Brexit?), avem guverne naționaliste în anumite țări, iar toate acestea vin de la oameni simpli, cu mai puțină carte dar și mai puțină îndoctrinare, care au cumva sufletul mai viu.

    @Renata

    Nu-i deloc un artificiu, e o parte esențială a „reprogramării” noului om. Nu gay-ii sunt problema, ei sunt folosiți pentru a ne toca pe noi, ăștialalți, cu niște teorii care să ne distrugă reperele. Înțeleg că nu pare fezabil să-i convertești pe heterosexuali la homosexualitate, dar ia o idee și repet-o la infinit, bag-o în filme, bag-o în școli, bag-o în povești, bag-o în manualele de medicină și pe urmă ea o să producă, mai devreme sau mai târziu, anumite fructe. O minciună repetată de o mie de ori devine adevăr, zicea cineva. Odată intrată în mentalul colectiv ideea că toate aceste bizarerii ar trebui nu doar acceptate, ci chiar promovate, se deschide o Fereastră Overton spre mai mult (ironic, primul rezultat pe Google după Fereastra Overton e pe site-ul SRI). Cineva spunea pe alt blog că în SUA la ora actuală dacă un elev minor se duce la spital că are el chef să-și facă operație de sex, i se face fără acordul părinților. Poate peste 30 de ani psihologul școlii îi va propune elevului depresiv să încerce o schimbare de sex. Un copil crescut într-o familie de părinți de același sex va avea niște neajunsuri, deoarece copilul are nevoie atât de un model patern cât și de unul matern. Etc.

    Apoi, chestia cu legebetiștii nu e singulară, ea vine la pachet cu alte lucruri pe care trebuie să le acceptăm și care se suportă reciproc între ele. Alături de promovarea homosexualității se promovează și minoritățile rasiale, etnice, vezi refugiații, iar toate acestea duc la înrădăcinarea ideii de uniformizare de care vorbeam. Și această uniformizare, chiar dacă la început are loc doar în planul conștiinței, creează cadrul propice implementării a ce vor ei. Sau măcar a acceptării ideii de globalizare, într-o primă fază.

    Tot de LGBTQ se leagă și sabotarea conceptului tradițional de căsătorie, alături de efeminarea bărbaților și masculinizarea femeilor, promovate pe un fond de vulgarizare a sexualității și a intimității, lucruri care, luate separat dar mai ales împreună, slăbesc societatea, erodând-o din temelii. Și cu cât o societate este mai slabă sau mai bulversată, cu atât este mai ușor de controlat și manipulat.

    Până la urmă, se promovează anormalitatea în toate formele ei, iar chestia cu LGBT nu face notă separată. Anormalitatea a devenit, cumva, noua normalitate. Repet: o societate instabilă și anormală (din toate punctele de vedere, nu doar la partea de LGBT, care însă și ea e un vector de atac la adresa normalității) este mai ușor de controlat sau mai greu de controlat?

    Zicea Manowar pe blog că la ei la job neoficial au cotă de inclusivitate: trebuie să aibă angajați și negri, și femei, și homo și de toate soiurile. Și Manowar lucrează la o firmă de IT din Anglia.

    Mulți creatori de modă sunt de fapt homosexuali și, prin gama de costume pe care le scot, își bat joc de femei.

  6. @Renata

    În sfârșit, să nu uităm că cei care sunt în spatele acestor acțiuni urmăresc și distrugerea oricărei forme de spiritualitate autentică, promovând sexul în locul iubirii, pornografia în locul erotismului rafinat, ateismul științific în locul unor convingeri profunde de natură spirituală, și că, din câte știu eu, toate religiile lumii recenzează doar două sexe: bărbatul și femeia. Poți să privești lucrurile și din perspectiva asta.

  7. Renata, pe lângă tot ce spune Aldus mai sus, părerea mea personală este că o creştere masivă a comunităţii LGBT+ implică o scădere a natalităţii (ăştia nu fac rabat de la plăcerile lor ca să procreeze, înfiază copiii altora). Iar scăderea natalităţii pune frână creşterii populaţiei globului, care îi îngrijorează pe, ca să le zic aşa, mai marii planetei. În acelaşi scop, cred eu, vor şi să fie avorturile acceptate prin lege într-o cât mai mare parte a lumii.

  8. Vero, e un punct de vedere pertinent, dar, dacă nu intervii cu inginerie genetică asupra individului în viața intrauterină, procentul de LGBTetc. în masa populației rămâne ăsta care e acum. Minoritari.
    Legalizarea avortului, fie ea și generalizată la nivel planetar nu va scădea natalitatea. Femeile care vor copii îi vor face în continuare. Controlul demografic se obține atunci când INTERZICI ca o familie, fie ea și de țigani, să aibă mai mult de un copil. Asta, coroborat cu un avort legal și gratuit capătă substanță.
    De exterminat, putem fi mult mai ușor. Uite, cu un virus, dar nu ca ăsta covidit, în caz că e premeditată treaba. Cu unul serios, care nu lasă pe nimeni în viață, dacă l-ai contactat.

  9. Și eu m-am întrebat, Renata, de ce n-au încercat cu un virus pe bune. Dar:

    Dacă nu lasă pe nimeni în viață, rămân respectivii fără sclavi. Trebuie să existe sclavi, dar nu așa de mulți și nu așa de dificil de controlat.

    Iar dacă e un virus care omoară 80% din populație, atunci el va genera un haos imens, care nu va mai putea fi controlat. Cum vei mai putea ține în picioare instituțiile, politicile, joburile, economiile și ideologiile pe care le-ai creat și rafinat succesiv în atâtea generații (că elita nu-i de ieri-de azi și nu gândește pe azi-pe mâine) când 8 din 10 oameni mor, iar restul probabil suferă diverse probleme bizare și necunoscute? S-ar crea o situație de genul celor din filmele apocaliptice. Cine-ți mai vine la lucru, cine-ți mai respectă programul, cine-ți mai stă la rând la casa de marcat din supermarket, cine-ți mai ascultă politicienii și jurnaliștii?

    Iar dacă e un virus care omoară 50% din populație, s-ar putea ca din populația asta să moară și oameni de-ai lor, sau membrii din familiile lor, sau să apară riscuri neprevăzute, că de când există omul modern încă n-am trecut prin așa ceva și nu se știe cum vom reacționa.

    Dar un program pilot, cu o rată a mortalității de sub 1-2%, care să fie folosit pentru experimente și testări, poate fi fezabil. Le arată cât de mult pot întinde coarda și câte resurse trebuie să investească în asta. Care sunt riscurile și cum decurge procesul.

    Apoi, poate urmează serii de vaccinări obligatorii preventive. S-a lansat ideea că lumea post-covid nu va mai fi aceeași cu cea de dinainte. Și poate în urma rapelului anti-covid, peste 10 ani un sfert din populația globului va constata că a devenit sterilă. Iar alt sfert va muri de tot soiul de boli, care cu greu vor mai putea fi puse în legătură cu pandemia de azi – altfel decât într-un mod complet absurd și conspiraționist…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *