Bărbații, femeile și războaiele

Dacă aș avea o rubrică intitulată „Comentariul lunii”, titlul de luna aceasta i-ar reveni cu siguranță Issabelei Cotelin. La o poezie despre lipsa de sens a războaielor, o comentatoare îi spune că, la cât de mult a evoluat omenirea, faptul că încă mai există războaie în lume este de neînțeles. Replica Issabelei:

Păi n-a evoluat. Doar s-a perfecționat.

Aceleași orgolii, aceleași vicii, aceeași sete pentru putere, aceeași răutate, dar folosind instrumente mult mai sofisticate, mult mai puternice și mult mai periculoase. Și nu mă refer neapărat la un lansator de rachete, care-i varianta mult îmbunătățită a catapultei din vechime. Ci și la mass-media. Ci și la programe de manipulare și adormire a conștiințelor. La propagandă și războiul psihologic.

Cică Einstein, întrebat cum va fi al treilea război mondial, ar fi răspuns că nu știe, dar cu siguranță că al patrulea va fi cu arcul și praștia. Așadar, totul e ciclic.

În continuare redau un scurt fragment din Osho. Traducerea îmi aparține, așa că vă rog să fiți cât mai puțin indulgenți:

Le-am oferit funcții de conducere deoarece sunt mai pragmatice decât bărbații, mai practice, mai realiste. Bărbații au tendința de a fi cu capul în nori, femeile sunt cu picioarele pe pământ. E un aranjament foarte pragmatic.

Dacă femeile ar prelua conducerea întregii lumi, lumea ar renunța la multe lucruri stupide. De exemplu, ar dispărea războaiele. Desigur, ar exista mai multe haine frumoase, spectacole de modă, concursuri de frumusețe; dar armele, bombele atomice, bombele cu hidrogen etc ar dispărea. Nicio femeie nu este interesată de aceste lucruri. Hiroshima și Nagasaki nu s-ar repeta; doar bărbații pot face așa ceva. Cruciadele ar dispărea, războaiele religioase ar dispărea, jihadurile ar dispărea. Nicio femeie nu este interesată; interesul ei este foarte pragmatic, real. E mai interesată de haine, de cosmetice, de frumusețe; iar aceste preocupări sunt bune – te mențin mai viu. Preocupările bărbaților sunt foarte periculoase – politică, religie, economie – și bărbații comit din ce în ce mai multe greșeli.

În numele progresului omenirii s-au comis cele mai multe atrocități; în trei mii de ani s-au purtat cinci mii de războaie, toate de către bărbați. Milioane de oameni sunt uciși în numele iubirii, în numele democrației, în numele libertății, în numele lui Dumnezeu. Acum, nicio femeie n-ar putea face asta. Nu cred că putem avea un război mondial din cauza cosmeticelor, a hainelor, a designului, sau drame legate de veselă – nu poți avea războaie mondiale din cauza acestor lucruri.

Sigur, la o citire rapidă îl putem suspecta chiar și pe Osho de mici tendințe către misoginism – și parcă le aud deja pe câteva fete din sală obiectând: „Cum adică noi nu suntem interesate decât de lucruri mărunte? Dar nu-i adevărat, în mod cert nu toate, și noi citim, și noi gândim, și noi vehiculăm idei!”

femei
sursă

Și sunt perfect de acord, dar haideți să recunoaștem: singurele războaie ale femeilor sunt cele de țesut, iar astea sunt deja istorie. Războaiele cu arme, chiar dacă în construcția intrigii unora și-a mai vârât coada câte o amantă sau o regină mult prea avidă de putere, rămân apanajul bărbaților. Și sunt purtate cel mai adesea pe considerente (sau măcar din pretexte) ideologice.

Femeile sunt mai emoționale, în timp ce bărbații sunt mai cerebrali. O remarcați chiar și voi:

femei

Și femeile pot mesteca idei, dar femeile nu citesc pentru a gândi, femeile citesc pentru a simți, pentru a iubi, pentru a visa. În mintea femeilor ideile devin flori, deoarece sensibilitatea feminină le anulează orice asperitate. Bărbații în schimb sunt preocupați de ideologii – într-un sens mult mai abstract, mai teoretic și, în lipsa acestei sensibilități feminine, mai rece. O femeie n-ar putea niciodată să ucidă o altă femeie doar pentru că nu-i împărtășește crezul. Un bărbat da.

În plus, chiar dacă unele femei sunt și ele cerebrale, femeile per ansamblu sunt interesate de cum arată, de cum se îmbracă și de cu ce se fardează. O lume condusă de femei ar reflecta aceste interese. După cum bărbații per ansamblu sunt interesați de diverse ideologii. Ideologie este atât marxismul, cât și teoria cum că arbitrul a ținut cu Dinamo. Cui îi pasă cu cine a ținut arbitrul? Iată că unora le pasă, și de asta avem, în varianta actuală a lumii, războaie ideologice – pornind de la banalele scandaluri stradale provocate de fanii unei echipe de fotbal și până la diversele sisteme de opresiune fasciste sau comuniste. Sau democratice.

Am scris nu demult despre mitul formării orașului Atena: Poseidon le-a promis locuitorilor că dacă-l vor adora pe el, le va dărui nesfârșite expediții maritime și succese militare, în timp ce Atena le-a promis o viață liniștită și prosperă. Toate femeile din cetate au votat cu Atena, în timp ce toți bărbații cu Poseidon. Cum femeile erau mai multe cu una decât bărbații, cetatea s-a numit Atena. Iar bărbații, într-o variantă a mitului, le-au luat apoi femeilor dreptul la vot.

Și de atunci, se pare, trăim într-o lume a bărbaților. Sau, mai precis, a ideologiilor greșite, a ideologiilor deviate și deviante, a ideologiilor moarte și seci, care nu-și mai trag seva din înțelepciunea telurică feminină și ale căror idei nu mai devin flori, ci se transformă în spini sau săgeți otrăvitoare. În compensație, societatea actuală ne propune un model de feminism care, așa cum este el definit și promovat astăzi, pare izvorât tot din mintea nearticulată a unui bărbat.

Poate, cândva, cele două polarități, masculină și feminină, se vor reunifica în androginul glorios din care se zice că au fost extrase și care, ca simplă speculație personală, e ușor diferit de ceea ce se cheamă astăzi non-binar. Până atunci, să vă pară bine că unii bărbați, în loc să poarte cruciade politice, se mulțumesc să-și expună principiile și convingerile, oricât de abraziv ar face-o, pe blog. 🙂

10 Replies to “Bărbații, femeile și războaiele”

  1. Aldus… mulțumesc! Am citit cu dublă atenție, evident, puțin în gardă, dar starea pozitivă mi s-a menținut pîn-la sfîrșit.
    Ce-aș putea adăuga? Cum știi, caut esențe și, prin urmare, am sintetizat în comentariul respectiv părerea mea, iar tu ai completat-o foarte pertinent.
    Ar fi un singur lucru: am tot lucrat cu texte (tradus, corectat) în ultimii doi ani. Texte ale altora, din categoria „spirituale”, în care ideea de bază, legată de saltul către 4D, 5D, 7D, nD…, era una și aceeași: următoarea mare epocă a omenirii va fi matriarhatul. S-a văzut destul ce se poate întîmpla în patriarhat și nimic nu e bine. Sper să fie solide și reale previziunile astea (sau ce sînt ele).

  2. Articolul ăsta e de pregătire morală pentru recenzia cu care te tot ameninț! 😀 (Glumesc.)

    Saltul spiritual în 4D sau nD îl iau ca pe o metaforă, la modul că vom deveni mai conștienți de realități care acum ne scapă. Altfel, și legat de 2012 se spunea că vom face o translație în mai multe dimensiuni. Știi cum zicea Iisus: împărăția tuturor dimensiunilor se află în noi. Dar noi așteptăm tot felul de spectacole în afară.

    Indienii predică ciclicitatea, cu revenirea la o epocă de aur (Satya Yuga, literal „Epoca Adevărului”). Pornind dintr-o condiție spirituală, lumea involuează treptat, ajungând în epoca extremei decadențe spirituale de acum. La sfârșitul acesteia va avea loc un eveniment ce o va propulsa din nou la condiția minunată de la început, și ciclul se reia.

    Profeții asemănătoare se întâlnesc în mai multe religii. În creștinism, omul decade dintr-o condiție paradisiacă într-una inferioară, și de acolo continuă să se prăbușească, până când, la sfârșit, o apocalipsă va tria grâul de neghină și ne va permite să întrezărim zorii unei noi lumi spirituale.

    Pornind de la aceste profeții, astăzi dai la tot pasul de predicții cum că vom face tot felul de salturi și translații mai mult sau mai puțin fantasmagorice în nu-știu-câte dimensiuni. Lumea fizică în care trăim are vreo 4 – dacă adăugăm și timpul la cele trei spațiale. Sper că respectivii nu se referă la faptul că vom muri și astfel vom avea acces la dimensiunile din lumea imaterială a spiritului. 🙂

    Cât despre matriarhat, n-aș crede că vom reveni la el, dar cred că femeia va juca un rol mai activ și mai important în societatea de mâine (nu în sensul în care ne propune astăzi curentul feminist, care-i o prostie de la cap la coadă). Este necesar ca femeia să aibă un rol major și activ în orice epocă sau lume pe care ne-o putem imagina ca fiind luminoasă. De altfel, nici nu poți transforma o societate fără aportul femeii.

    Asta-i tot de la indieni citire. În scripturile lor se afirmă: „Shiva fără Shakti este shava”. Shiva desemnează aici principiul masculin suprem sau bărbatul arhetipal. Shakti este principiul feminin. Shava înseamnă cadavru. Bărbatul fără femeie este un cadavru, este sterp, este lipsit de forță, nu poate face nimic. Este teorie goală, ideologie searbădă, gândire lipsită de suflet, speculație sterilă. La indieni, femeia este însăși energia care animă totul. Natura, de exemplu, nu este altceva decât o expresie a principiului feminin esențial.

    Pe de altă parte, energia trebuie direcționată spre ceva în mod constructiv, iar femeia fără bărbat este râu învolburat fără maluri, energie haotică, entropie. Așa că este nevoie de amândoi. 🙂

    Observi că fac multe trimiteri la indieni. Nu întâmplător. La cât de vechi le sunt scripturile, probabil că acolo ar trebui să ne uităm prima dată când vrem să vedem ce-a fost în trecutul îndepărtat și, eventual, ce-ar putea să urmeze în viitor, și nu la tot felul de propovăduitori moderni. Iar dacă pe mine nu mă crezi, ia de la Pleșu:

    https://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/semnele-timpului

  3. Ba te cred și iarăși am aceleași păreri.
    Într-un singur loc e o breșă: tocmai indienii, pentru care femeia e energia care animă totul, probabil că înțeleg azi verbul a “anima” într-un sens foarte degenerat, altfel nu-mi explic de ce o tratează mai jalnic decît mulți alții.

  4. Nu știu cum le tratează azi indienii pe femei, n-am fost în India niciodată, dar în hinduism până și Dumnezeu este adeseori de genul feminin. La fel cum noi ne rugăm la „Tatăl nostru”, în multe regiuni din India tradițional este adorată „mama divină”.

    Și îmi place să cred că fibra unui popor este definită de vârfuri, nu de zațuri.

  5. Nu-i doresc nimănui să trăiască într-o lume condusă de femei. Mai ales “fiindcă devin emoţionale şi iau totul personal”. 😛

  6. Vero are dreptate! Lumea trebuie lăsată așa cum a căzut: cu bărbații la timonă și femeia la cârmă.

  7. @Issabela

    La cine te gândești prima dată când auzi cuvântul „patriotism”: la Ștefan cel Mare sau la Iohannis? La cine-ți fuge gândul când auzi de limba română: la Eminescu sau la Vanghelie? Că ambii o vorbesc. Iar alde Vanghelie sunt probabil majoritari. Dar prin ei ai defini tu limba română?

    @Vero

    Păi vrând-nevrând, femeile trăiesc zilnic în lumea condusă de ele, în universul lor, în capul lor, că evident nu-și pot ieși din piele. Zici că e groaznic? 🙂

    @Nostratella

    Ești plină de aluzii orale mai nou. 🙂

    @Renata

    Păi și unde-ați fost atunci când s-au lansat toate războaiele? La cine era cârma atunci? 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *