Dicționar vs DOOM

Într-o recentă discuție pe tema mirosului limbii române, Alex mi-a servit o teorie care m-a pus serios pe gânduri. Și anume, aceea că un dicționar oarecare, cum ar fi unul de neologisme, nu trebuie privit și aliniat la DOOM. Cele două servind, în fapt, unor scopuri net distincte.

Concret, eu plecasem de la premiza că-i foarte bine că nu găsim în dicționar cuvinte vulgare și forme eronate, în timp ce Alex mi-a spus că scopul dicționarului nu-i să legifereze limba, ci să-i ajute pe oameni să înțeleagă cuvintele unei limbi. Indiferent dacă ele sunt corecte sau nu, decente sau licențioase șamd. Astfel încât, de exemplu, un străin care vine la noi în țară și aude o înjurătură să înțeleagă că-i o înjurătură și cum se traduce ea, chiar dacă expresia în cauză nu respectă toate normele limbii române și nici nu servește unor scopuri elevate.

Rol de normator al limbii l-ar avea DOOM-ul.

Așadar, în DOOM te uiți ca să vezi ce e corect și ce nu, în timp ce în dicționare te uiți ca să vezi ce înțeles dau românii unui anumit cuvânt în vorbirea curentă (cuvânt pe care îl folosesc în mod corect sau greșit, nu are importanță). Dacă îl folosesc, intră în dicționar, ca să îl poată înțelege orice străin care vine la noi în țară. Dacă e și corect, intră de asemenea în DOOM. Eventual, în dicționarul respectiv se poate menționa că e o formă vulgară, nerecomandată etc, dar dacă e folosit pe scară suficient de largă, trebuie trecut la catastif. Adică la dicționar.

Io cam înclin să-i dau dreptate.1Apropo, e corectă expresia „cam înclin”? Mie-mi sună ușor a pleonasm așa. Voi?

PS: Vezi, Albinuțo, de asta nu poți argumenta prin „DOOM zice ca tine, DEX zice ca mine” în disputa dragi versus drage! 😀

6 Replies to “Dicționar vs DOOM”

  1. Interesanta dezbatere. Am citit si discutia ta cu Alex si mi-au placut punctele de vedere ce le-ati ridicat. Eu as pune insa intrebarea altfel: Cand un cuvant – sau sens – este eligibil sa intre in dictionar? Acum vreo 25 de ani (aprox), “mouse” exista doar intr-un cadru tehnic restrans, poate pe la universitatile de profil. Astazi, cred ca numarul celor care nu cunosc cuvantul este mult mai mic decat numarul celor care-l cunosc. Este termen tehnic, neologism sau uzual?
    Pe aceeasi idee, putem dezbate despre termenii medicali, juridici samd. Ok, poate ca astia sunt de nisa, pe domeniile lor de activitate, dar nici injuraturile nu sunt “vorbirea curenta”. Sau n-ar trebui sa fie, cel putin.

    Ca vine strainul la noi si-l injura lumea, ghinionul lui. A nu se intelege ca e ok sa fie asa. Insa eu, ca si strain in Germania de exemplu, prima mea grija, daca as vrea sa intreb pe cineva in germana orice, ar fi sa stiu sa cer niste indicatii, cu mult inainte sa incepem sa ne “muim”.

    Nu cred ca un dictionar ar trebui sa fie “de sine statator”. Pana la urma, toate cuvintele si expresiile se subscriu unor reguli, si nu invers. Ca de-aia e un limbaj pana la urma. Cum ar fi in C sa scrii (int p) void nume_functie static , ca tot ai dat exemulul cu un limbaj de programare? A, ca e dictionar de greseli frecvente, da, categoric. Doar pentru ca oamenii zic “monezi” sau “grenăzi”, sau “care” in loc de “pe care” – asta ca sa le enumar pe cele mai stridente dintre greseli – este necesar sa le punem la “uz comun”.

    Ca sa rezum, sunt de acord ca dictionarul explicativ (Dex-ul) al limbii romane ar trebui sa contina toate (cat mai multe dintre) expresiile folosite la vremea respectiva, dar nu e cazul sa explice si toate sensurile si conotatiile pe care unele expresii le pot lua. (Numai verbul “a da” poate fi “extins” la foarte multe subintelesuri). Dar doar cele care au sens dpdv al regulilor de limba.

    PS: “cam inclin” zic si eu ca e pleonasm, insa “mai corect” e sigur pleonasm. Nu aici, ci intr-un comentariu pe blogul lui Alex.

  2. @Liviu Ursulescu

    Deci tu ești cititorul ăla care intră pe linkurile pe care le pun în articole? 😆 Bănuiam eu că nu le pun chiar degeaba. 🙂

    Evident, mouse sună mai bine decât șoarece sau șoricel. Eu l-aș introduce în dex, dar scris cum se pronunță: maus. La fel cum liderul românesc se scrie lider, nu leader, ca în engleză. Adică cum se pronunță. Idem aș defini blogărul prin blogăr (și nu prin blogger) etc.

    Pentru cuvintele din diverse domenii tehnice, există dicționare științifice, medicale etc. Deci nu văd problema.

    Insa eu, ca si strain in Germania de exemplu, prima mea grija, daca as vrea sa intreb pe cineva in germana orice, ar fi sa stiu sa cer niste indicatii, cu mult inainte sa incepem sa ne “muim”.

    N-a zis nimeni că înjurăturile sunt mai importante decât restul cuvintelor. Nu discutăm priorități aici. Alex însă a zis că dacă ele sunt folosite (înjurăturile), atunci ar trebui să existe undeva într-un dicționar, astfel încât și străinul să le înțeleagă. Pentru că – bune, rele – sunt folosite. Și înclin să-i dau dreptate.

    Ca sa rezum, sunt de acord ca dictionarul explicativ (Dex-ul) al limbii romane ar trebui sa contina toate (cat mai multe dintre) expresiile folosite la vremea respectiva, dar nu e cazul sa explice si toate sensurile si conotatiile pe care unele expresii le pot lua.

    Adică iubesc trădarea dar îi urăsc pe trădători, sau cum? 🙂

    PS: “cam inclin” zic si eu ca e pleonasm, insa “mai corect” e sigur pleonasm.

    Așa credeam și eu despre „mai corect”. Între timp mi-am nuanțat poziția. La ora actuală îl asimilez expresiei „mai aproape de corectitudine”, care-i mult prea lungă pentru a fi folosită chiar și în scris.

    @vax-albina

    Nu l-am descoperit, l-a postat Cudi pe blogul ei. Și de ce ai impresia că trebuie să îmi arăți dovezi? Te-aș fi crezut pe cuvânt. Deși nu văd relevanța faptului că l-ai postat cu atâta timp în urmă. Suntem la capitolul „cine publică primul știrea zilei”? 🙂

    Cât privește progresul, ți-ai schimbat cumva punctul de vedere în legătură cu dragi/drage? Sau susții în continuare că varianta ta este legitimă? 😛

  3. @Aldus

    Pai aveam nevoie de context, ca sa nu comentez aiurea in tramvai :)) Si da, de obicei intru si la cross-urile la care faci referire 😛 , chiar daca te cred pe cuvant 😉

    Interesant, acum ca ai spus, ca intre “maus” si “lider” nu este nici o diferenta dpdv fonetic, insa – mie cel putin – mi se pare firesc sa gasesc “mouse” si “lider” intr-un dictionar. Defect profesional, as zice 😀

    Da, suna ca si “iubesc tradarea…” :)) Ce am vrut sa zic e ca in Dex, care consider ca este dictionarul etalon al unei limbi, dpdv al cuvintelor folosite/existente, este suficienta doar explicatia lor, plus eventual cateva exemple ilustrative de propozitii. Pentru restul, chiar si injuraturi/argou, mergi la dictionarele specializate…

  4. Păi da, pot fi dicționare specializate. Ideea e că nu dicționarele normează limba, ci DOOM-ul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *