Nimic nu face sens

Am citit mai devreme, pe blogul lui Eftimie, o recenzie la un serial. Recenzie în cadrul căreia, la un moment dat, Eftimie scrie:

Odată ce ești de acord cu premisele în care se joacă „jocul”, totul face sens.

În comentarii, niște cititori îi atrag atenția că formula corectă este „are sens”. Eftimie se apără:

Expresia „face sens” face sens în exprimare. Nu știu cât de corectă este în limba română oficială, o structură creată de un grup de mutanți senili din 1965, unde, de exemplu, „condescendent” are un sens pozitiv.

după care insistă:

Este o expresie folosită în româna reală, ce-ai. Dacă lumea o folosește (apropo, cu mult înainte de avântul limbii engleze) și le este utilă în comunicare, părerelile grămăticilor despre cum e corect sunt irelevante.

Din fericire pentru mine eu nu sunt grămătic, n-am o pregătire filologică și mă trezesc deseori cu nasul în dexonline, așa că, urmând logica lui Eftimie, îmi pot afirma cu autoritate opinia. Și opinia mea este că expresia „face sens” nu are sens, indiferent de câți o folosesc în exprimarea lor comună, din următorul considerent: sensul este un atribut, nu un obiect. Prin urmare, el nu poate fi exprimat prin mecanica rudimentară a facerii, pentru că ține de natura subiectului, nu de acțiunile lui.

Un scenariu poate să aibă sau să nu aibă sens, dar nu poate să facă sens. La fel cum un pictor poate să aibă talent, dar nu poate să facă talent. Eventual, dacă are talent, poate să facă (creeze) un tablou minunat. Tabloul este un obiect, adică un produs al muncii sale; talentul este un atribut sau un dat. Și nu poți converti rezultatul muncii într-un atribut propriu, că nu suntem în comunism, unde munca te transforma într-un om multilateral dezvoltat. În lipsa talentului, chiar dacă te străduiești 20 de ani să înveți teoria picturii din doască-n doască, vei deveni cel mult un foarte bun tehnician într-ale pensulei. Adică vei „face” picturi care respectă toate regulile din Manualul Pictorilor dar care nu reușesc să trezească mai nicio emoție în privitori. Cam la fel e și cu sensul: un atribut imuabil, care descrie natura subiectului și deci nu se poate exprima prin verbe motrice, ce implică fluctuații de suprafață. Are sens, are profunzime, are originalitate. Nu face.

Iar chestia asta ține de resorturile intime ale limbii române, nu de niște senili de la Academie. Sigur, există academicieni senili. După cum or fi existând mulți oameni care folosesc expresia „face sens”. Dar asta n-o legitimează, la fel cum numărul mare de maneliști nu transformă manelele, prin puterea majorității, într-un gen de muzică. Decât pentru cei care își închipuie că limbajul este o simplă conveniență aflată la cheremul nostru. Când, în realitate, noi suntem și am fost dintotdeauna la cheremul limbajului, care ne conduce prin existență.

Are sens ce spun? Că de făcut, o să-i dau dreptate lui Eftimie: nu face.

24 Replies to “Nimic nu face sens”

  1. Parerea mea e ca “a face sens” e traducerea din engleza a expresiei “make sens”. Fara a cauta acum prin dictionare, “are sens” este expresia corecta si cred ca asa ar trebui sa ramana.
    Urmaresc cateva canale romanesti si aud/vad multe expresii preluate din engleza. Nu mi se pare normal ca la televiziune/radio sa se macelareasca intr-atat limba romana. Nu am nimic impotriva daca postul ar transmite in engleza, dar daca e post romanesc in limba romana, pai sa se vorbeasca in limba romana. Ma intreb ce intelege taranul cand vede scris “Breaking News” la televizor. De ce nu “Stiri de ultima ora”?

  2. Dacă este așa, și așa pare, atunci e o idioțenie cu atât mai mare. Pentru că înseamnă că cei care au importat-o din engleză nu aveau habar că în limba lor există deja o construcție pentru așa ceva, și încă foarte frumoasă.

    Eu zic că cei de la televizor măcelăresc limba română pentru că, în principiu, n-o cunosc. Nici eu n-o cunosc, dar cel puțin urmăresc să mă auto-perfecționez. În schimb, Eftimie a scris o carte, dar e nepăsător.

  3. Pitica, mai nou, greșește și ea cu “face sens”, “sunt nouă ani”, dar măcar ea are o scuză, vorbește 50% din timp în engleză. Eftimie n-are.

  4. Eftimie asta , nu-i tipul ala care la finalul fiecarei postari , saluta INTOTDEAUNA faptul ca i-a fost publicata ” o carte ” numita Bacalaureat si indica precis si librariile ce-o comercializeaza ? Incepand din 1990 imi ziceam ca , acum daca tot nu mai este obligatoriu sa dai manuscrisul la corectat { deci si la cenzurat } , sa vezi cata literatura de buna calitate voi avea parte sa citesc . Asa numita “literatura de sertar ” cu care se laudau unii { destui si …. NUME MARI nu jagardele } , s-a dovedit a fi doar o gogoasa . Mai mult , intre timp am inteles ca , daca ai bani si platesti , poti sa-ti tiparesti si zece carti nu doar una sau doua … treaba ta pe ce-ti arunci banii daca tu chiar crezi ca se merita . Daca Gigi Becali , daca Gica Popescu sau MM Stoica au ” scris carti ” , oare pentru ce n-ar putea oricine sa faca acelasi lucru cu SUCCESURI ?!? Aceasta sintagma A FACE SENS { atentie nu-i vorba despre…a face SEX 😉 asa cum am inteles eu initial ! } am mai auzit-o spusa si-n Parlamentul Romaniei de catre presedintele camerei Deputatilor valeriu Zgonea si….nimeni nu s-a prins atunci astfel incat , ma-ntreb daca nu-i cumva vorba despre …fie o incercare de-a pamfleta , fie de un copy paste ca…se practica . Acolo in Parlamentul Romaniei adica , acolo unde-s mintile cele mai luminate ale acestui popor de KKT , vei auzii tot ceea ce nici macar pitica lui Cudi n-ar putea pronunta -chiar daca 50% din exprimarile ei sant in engleza – iar daca vei avea curiozitatea si rabdarea sa cauti pe Youtube vei gasii unele si mai si ! Spune dl. Eftimie ca-i vorba despre o expresie folosita in lumea reala . Sa se jure pe ma-sa si pe tat-su , daca la el in intersectia aia , Emil Racovita – Turnu Magurele , expresia a face sens , este folosita mai des decat folosesc oamenii locului hartia higenica si , poate-l cred ! Iar recenziile lui , fara suparare dar , sant de tot KKT-ul si , majoritatea celor ce comenteaza pe blogul sau , multumind … mai ales pentru ” recenzii “, nu-s altceva decat vecini sau cunostiinte de-ale lui in rest…umpluturi . Fara sa te laud { asta mi-ar mai lipsi ! } , dar recenziile facute de dumneata unor filme si seriale SERIOASE sant , nu mult superioare ci …ceea ce se numeste cu adevarat recenzie profesionist si profesional realizata . Respect !

  5. @Cudi

    Totuși, pitica trebuie să fi auzit de undeva „face sens”, nu? Sau l-a inventat ea, pe baza traducerii din engleză?

    La expresia „sunt nouă ani” nu-mi dau seama ce-ar putea fi greșit. Sunt nouă ani de când n-am mai fost la munte.

    @Marian

    Nu știu câtă lume spune „face sens”, dar eu l-am auzit, de exemplu, pe actualul președinte al României. Bine, el e sas.

  6. sens e substantiv, nu atribut. Cu sinonimele rost, înțeles, scop, semnificație, dar și direcție etc.
    Eftimie mănâncă rahat cu polonicul și mai e și dacopat d-ăla idiot – „întrucât limba română nu a fost influențată niciodată de alte formulări din franceză, anglo-saxonă, germană sau slavonă, ea fiind 100% dacică, nu am o explicație pentru asta.”
    „Face sens”, ca și „are expertiza necesară” sunt romglezisme pe care le-au introdus în limba orală, dar și scrisă, niște spălați pe creier de corporatiști analfabeți funcțional care n-au prea trecut pe la orele de limba română, au citit puțin și de-aia se exprimă greu și au un lexic sărac în limba maternă dar, fiindcă plimbă niște hârtii într-o multinațională și „jobul” le cere măcar engleză nivel mediu, și-au găsit o scuză.
    Celălalt aspect al problemei e snobismul. Iar Eftimie pare genul.

    Fetița lui Cudi zice „sunt 9 ani” traducând „I am 9 years old”, nu se referă la expresii de genul „sunt nouă ani de când…” 🙂

  7. Am citit, la întâmplare, o frază din scriitorul Eftimie:
    „Și pe lângă asta avem și invadatorii de doi lei, ăia cu cravată la cămașa cu mânecă scurtă, cu pixul la buzunar, început de chelie, privire preocupată că are impresia că nu se prinde nimeni că-i un bou, care vine și zice: „Coioți, de-acum încolo comuna asta se numește Nicolae Bălcescu – De ce? – De-aia, ne-am gândit noi oamenii cu cravată de la București și cu puțe mici și neveste urâte că vrem să ne răsbunăm pe cineva, vrem să simțim și noi odată în viață că avem putere. Și vom schimba numele comunei tale în Nicolae Bălcescu”.”
    Am găsit „decât” două greșeli pe care senilii născuți în 1965 nu le-ar fi făcut: dezacordul dintre subiect și predicat (ăia…cu privire preocupată că ARE impresia…, care VINE și ZICE…) și RĂSBUNĂM în loc de răzbunăm/răzbunare și nu știu dacă tipul acesta chiar merită citit, amintit, băgat în seamă.

  8. Ai dreptate, sens are și sensul de direcție, dar în construcția „scenariul face are sens” este o proprietate sau un atribut al scenariului.

    Eftimie nu e dacopat. E un tip care scrie sau are legături cu Times New Roman. Comentariul din care ai citat inițial e ironic.

    Și eu care mă întrebam ce poate fi greșit la „sunt nouă ani de când n-am mai pus mâna pe un manual de română”… 🙂

    La textul cu invadatorii, eu am mai găsit două posibile greșeli. Prima: cred că între „noi” și „oamenii”, ca și între „urâte” și „că”, trebuia pusă o virgulă. A doua: la „vrem să simțim și noi odată în viață” cred că trebuia scris „o dată”. Altfel, era mai potrivită formularea „vrem să simțim și noi cândva în viață”.

    Eftimie a scris cel puțin o carte SF. Și este de părere că recenzează cărți mai bine decât Dan C. Mihailescu.

  9. ” Eftimie a scris cel puțin o carte SF. Și este de părere că recenzează cărți mai bine decât Dan C. Mihailescu.” 😀 😀 😀 😀 😀 Iti multumesc , pentru ca mi-ai infrumusetat ziua asta de TOT KKT-ul !!! Iti doresc sa ai o zi , cel putin la fel de buna precum am eu , dupa citirea replicii adresate doamnei Carageani . Respect Aldus .

  10. Aldus, „Scenariul are sens.” e o propoziție atât de simplă și fără echivoc! Scenariul = substantiv comun, neutru, singular, cu funcție de subiect. Are = verb predicativ, mod indicativ, prezent, cu funcția de predicat verbal. Sens = substantiv comun, singular, neutru, funcție de complement direct.
    Gramatica e ca matematica ori criminalistica, nu e ca poezia. Interpretările tale sunt cel puțin nostime. Funcțiile cuvintelor în propoziție sunt fixate, rece și precis, de întrebări și răspunsuri. Atributul este acea parte de propoziție care răspunde la întrebările ce fel de, care, al cui, al câtelea etc. și caracterizează subiectul. Subiectul nostru e „scenariul”. Între el și substantivul „sens” nu există nicio legătură directă, DECÂT prin intermediul predicatului „are”. Deci, „sens” clarifică predicatul, nu subiectul. Deci nu e vorba de niciun atribut.
    Dacă dorești să continui argumentația ta – sens e atribut pentru subiect – fă-o în particular, nu cu mine. Nu știu gramatică nici 0,1% din cât știe Diacritica, dar tu vii cu probleme care lasă repetent un copil de clasa a treia și, crede-mă, aici încă fac față.
    Poate că Eftimie nu e dacopat. Poate că e doar un prost care nu știe să persifleze dacopații și îi iese contrariul. Faptul că scrie la TNR mă lasă rece. Scriu acolo o grămadă de imbecili cărora le-a spus mama lor că sunt plini de umor.
    Faptul că se ia de Dan C. e atât de ieftin, că mă întristează. În zona lui e un fel de Zoso care i-a recomandat „moșneagului” Dem Rădulescu să ne mai slăbească, fiindcă acum e vremea umorului de sitcom, gen vacanța mare. Mă mir că nu i-a reproșat lui Dan C. și faptul că e bâlbâit. A fost extrem de generos.
    Că a scris cel puțin un SF? Și Oana Stoica Muja scrie polițiste, fantasy, cu vampiri, cu crini, cu lotuși… peste cinci romane pe an, în regie proprie. Abia dacă poți duce una la bun sfârșit, dacă treci cu vederea dezacordurile, imbecilitățile, imposibilitățile și comparațiile standard – gen „ca o apă cristalină”. Plus cuvinte nefericit inventate, ca „îngâtuit”. În plus, doamna Muja e membru al Uniunii Scriitorilor, își ia bani lunar de-acolo, ori Eftimie se pare că nu e, că ar fi amintit la două-trei vorbe că e scriitor cu patalama.

  11. Renata, dacă aș ști gramatică, probabil ai fi citit o analiză gramaticală. De vreme ce eu nu știu nici cât tine, am făcut o analiză logică. Când am scris „sensul este un atribut al scenariului” nu la partea de vorbire/propoziție numită atribut m-am gândit, ci la un sinonim al însușirii sau proprietății. Sensul este o însușire a scenariului – e mai bine așa? Scenariul are sens, deci sensul este un atribut, o proprietate, o însușire a lui, ceva ce-l caracterizează. Fiind o însușire a lui, trebuie exprimat prin „are” și nu prin „face”, că nu-i un rezultat al muncii lui de a face ceva. E o perspectivă logică, nu gramaticală, deoarece cu logica stau mai bine decât cu gramatica (hopefully).

    Nici eu nu citesc TNR. Consider că unele poante sunt bune, dar detest modul în care lungesc o poantă de un rând pe o pagină. Și modul în care se repetă sau ajung să scrie maculatură, ca să fie profitabili. Precizarea că e de la TNR venea în sprijinul afirmației că nu e dacopat: cei de acolo cam fac mișto de dacopați.

    Faptul că a scris un SF îl face totuși scriitor și e relevant în conexiune cu atitudinea lui miserupistă din comentarii. De exemplu, eu, care nu sunt scriitor, sunt atent la critici și aspir să folosesc un limbaj cât mai elevat și evident corect, cel puțin pe blog. Să fii scriitor și să nu-ți pese de cum vorbești e destul de trist, vorba ta. Dacă aș fi văzut greșeala asta la o altă persoană, care n-avea blog și nici cărți scrise – cum am și văzut-o, de pildă la președintele țării -, poate n-aș fi scris articolul de față – cum n-am scris unul despre Iohannis, că ăla săracu-i sas și nu scrie decât cărți de fizică -, n-aș fi nominalizat-o sau aș fi fost mai puțin critic la adresa ei.

  12. Nu, nu putem spune că sens e un atribut al scenariului, oricât de puțină gramatică am ști. Îmi pare rău.

    Noțiunea de scriitor e foarte subiectivă. Există o cucoană care a cutremurat literatura și apoi arta cinematografică scriind o singură carte: „Să ucizi o pasăre cântătoare”. Și există măcar un dactilograf care a scris 260 de cărți polițiste semnând cu pseudonimul San Antonio. Maculatură de primă clasă.

  13. Stai puțin: dacă scenariul are sens, nu tocmai am caracterizat scenariul? Și dacă l-am caracterizat, nu tocmai i-am expus una din însușirile, proprietățile, trăsăturile sau atributele lui de bază? Aceea de a avea sens?

    Notează te rog diferența fină dintre a avea mere (substantiv) și a avea sens (substantiv). Nu poți spune, cred, că merele sunt o însușire a celui care le are, pentru că acesta le poate pierde, dărui sau mânca în orice moment. Mai potrivit ar fi să spui că ele sunt o posesiune a respectivului. Dar un scenariu care are sens nu și-l poate pierde peste noapte. A spune că un scenariu are sens este similar cu a spune că un om are o anumită înălțime, de unde rezultă că este înalt sau că este scund. Când am spus că un om are o anumită înălțime, l-am caracterizat, nu? I-am descris o anumită trăsătură. La fel, calitatea de a avea sens este o calitate a scenariului.

    atribút sn [At: NEGRUZZI, S. II, 195/18 / Pl: ~e și (înv) -uri / E: fr attribut, lat attributum] 1 Calitate sau fel de a fi considerat ca propriu unei persoane sau unui obiect Si: calitate, însușire, proprietate. 2 (Înv) Emblemă caracteristică unui personaj mitologic, unei meserii etc. Si: simbol. 3 (Înv; ipr) Atribuție. 4 (Spc; grm) Parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau un înlocuitor al acestuia. 5 (Pex) Calificativ. 6 (Pex) Epitet. 7 (Înv) Titlu.

    Sensul pe care-l are un scenariu e o trăsătură a scenariului. O calitate a lui. Un atribut al lui. O proprietate a lui. Etc. Un alt scenariu poate să nu aibă această calitate/acest atribut/această însușire, adică să fie lipsit de sens.

    Dacă sensul nu este un atribut (o calitate, o însușire etc) a scenariului, atunci ce este? O posesiune a lui? Absurd.

  14. Aldus, duci discuția asta, în mod eronat, speculativ, în zona în care ai vrut s-o corectezi pe Diacritică.
    Calitatea unui scenariu de-a avea sens nu e sensul, e coerența.
    Tu ții morțiș să dovedești că ai avut dreptate.
    În fond, ai dreptate, dar nu fiindcă sensul e atributul/calitatea scenariului, ci fiindcă limba română nuanțează sensurile altfel decât engleza, în funcție de verbe.
    În română cineva are dreptate, cineva face dreptate… În engleză may I have e diferit de can I have, și exemplele pot continua.
    Suntem de acord că „face sens” e un grav barbarism în limba română, un romglezism?
    Îmi pare rău acum că nu te-am lăsat în pace, să crezi că predicatul plus complementul direct sunt atributul subiectului.

  15. Renata, ieși puțin din schema asta gramaticală cu „predicatul plus complementul”, că eu nu știu nici cine-i predicatul, nici cine-i complementul și nici nu mă interesează să aflu (în cazul de față). Ce legătură poate exista între o însușire, o calitate, o trăsătură etc și un complement sau predicat? Tu muți perspectiva din cea trasată de mine, pur logică, într-una gramaticală. Odată ce ai auzit „atribut”, n-ai mai putut ieși din domeniul atributului gramatical. Eu nu discut în termeni gramaticali! Dacă există o eroare în raționamentul meu, trebuie să mi-o poți explica în termenii mei, fără să recurgi la gramatică.

    Dar dacă spui că coerența este atributul real al scenariului, atunci sunt perfect de acord, deoarece în mintea mea coerența este un sinonim al sensului. Faptul că în limba română există „este coerent” dar nu există „este sensual” nu mă deranjează cu absolut nimic, iar între „scenariul are calitatea coerenței” și „scenariul are calitatea de a avea sens” nu văd absolut nicio diferență. Singura obiecție ce s-ar putea ridica este că nu spun „scenariul are calitatea sensului”, ci „calitatea de a avea sens”, dar „a avea sens” este sinonim cu „a fi coerent”, ambele descriind scenariul. Eu pun egal între cele două formulări și sunt încântat de a ta, pentru că și formularea mea spune exact același lucru, dar n-o accepți tu din cauză că nu se încadrează în anumite tipare gramaticale.

    Dacă scriam calitate în loc de atribut, mai obiectai? Dacă spun „scenariul are calitatea de a avea sens”, o să-mi mai zici că predicatul plus complementul nu pot fi o calitate a scenariului și deci formularea mea este greșită? Tu observi ce lucruri susții?

    Câteodată e bine să nu știi prea multă gramatică, altfel riscând să ajungi să gândești în șabloane. Și da, sigur că sunt de acord că „face sens” este o barbarie, asta era și tema articolului.

    Pe de altă parte, mie-mi pare bine că m-ai contrazis, pentru că, pana mea, poate greșesc eu undeva. Din contraziceri pot învăța. Dar până acum nu mi-ai spus nimic care să mă facă să cred că am greșit.

  16. Aldus, una peste alta ai dreptate. Dacă nu foloseai „atribut” ci „calitate” cred că nu m-aș fi avântat să te contrazic. Există cuvinte în limba română care au un sens de primă alegere. Cum e atribut. Care ține de gramatică.
    În altă ordine de idei, cineva mi-a sugerat să-mi închid blogul fiindcă Aldus e plictisitor și autoarea textelor de pe blog e la fel. 🙂
    Ce e de făcut?

  17. Păi eu zic să-ți mai deschizi un blog! 😀 Măcar să aibă o alternativă. 😀

  18. Mda… să-mi deschid un blog pe care să întreb, în fiecare dimineață – Azi despre ce doresc conițele și conașii să scrie sluga dv?
    🙂

  19. Persoana care ți-a scris e o mică masochistă, de vreme ce obișnuiește să intre pe blogurile oamenilor care-i displac profund. Poate de aia ți-a și scris, ca s-o înjuri. 🙂

  20. Stimabililor ,

    trec peste pestilentialitatea momentului ( pute a creier ars , de departe pe aici , credeti-ma ) , si zic ca nu-i frumos a vorbi pe cineva , atunci cand nu este de fata . Tine de bun simt si de educatie , cred – educatia celor 7 ani de acasa , nu alta , la urma urmei . Dar da , sa duci ”tzigania” , barfa , mizeria umana , de pe un blog pe altul , btw , via sus , pe un piedestal impopotonat cu aura desteptaciunii si asta fix cu un click , pacpac uite asa , nu-i de ici de colo . Mania grandorii si mania persecuţiei , s–au nascut aproape firesc din prea mult distinsa d-voastra autoapreciere .
    Si cum smerenia nu pare sa bata prea curand la usa domniilor voastre , sunt mari sanse de multa ”puţime” .
    La revedere .

  21. Înainte de orice și cât suntem încă pe pace, dorule, bun venit pe blog!

    trec peste pestilentialitatea momentului ( pute a creier ars , de departe pe aici , credeti-ma ) , si zic ca nu-i frumos a vorbi pe cineva , atunci cand nu este de fata .

    Primo, la cine te referi? Tu, evident, erai de față, de vreme ce ai citit și ne-ai onorat cu acest comentariu.

    Secundo, ideea că n-ar fi frumos să vorbești de cineva absent e o prostie. Tu n-ai vorbit niciodată în familie sau cu prietenii de Băsescu? Și de fiecare dată când ai vorbit, l-ai chemat ca să fie „de față”?

    Am un sfat, dragi cititori: gândiți cu capul vostru, nu vă mai luați după tot felul de zicale pe care cel mai adesea nu le înțelegeți! Dovediți că aveți creier, chiar cu riscul ca el să se ardă și să scoată un pestilențial miros de fum!

    Tine de bun simt si de educatie , cred – educatia celor 7 ani de acasa , nu alta , la urma urmei .

    Neah. Ține de prostia de a rămâne închistat în niște cutume pe care nu le înțelegi.

    Auzi, da’ dacă discuți despre un scaun, trebuie musai să fie și scaunul prezent la conversație? 🙂

    Dar da , sa duci ”tzigania” , barfa , mizeria umana , de pe un blog pe altul , btw , via sus , pe un piedestal impopotonat cu aura desteptaciunii si asta fix cu un click , pacpac uite asa , nu-i de ici de colo .

    Păi eu te-am pus să vii aici să comentezi? Circulă mai puțin pe bloguri, și-o să rămână mai curate.

    La revedere .

    Așișderea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *