Wonder Woman (2017)

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti, o insulă fermecată, aflată într-un spațiu mitologic și populată cu amazoane, dintre care una era fiica lui Zeus. Așa începe povestea din 2017 a lui Wonder Woman, încercând să transpună cât mai fidel pe ecran biografia acestui personaj din benzile desenate americane. Și pe cine credeți voi că au avut de înfruntat respectivele amazoane, ca să-și împlinească misiunea de susținătoare ale binelui universal? Pe nemți! Da, ați citit bine, au luptat cu germani din primul război mondial.1al doilea fiind luat de Captain America: The First Avenger, un alt succes de casă Imaginați-vă!

Wonder Woman 2017

Sau aș putea spune că dacă cele două conflagrații mondiale au fost înconjurate în nenumărate teorii conspiraționiste, cu siguranță motivul a fost ascunderea realității, care realitate e tânără, brunetă, are un costum hot și puteri ieșite din comun. Întâmplător sau nu, Gal Gadot a fost instructor de luptă timp de doi ani, în forțele armate israeliene. A figurat și pe coperta unei reviste glossy, la rubrica army girls, sau ceva similar. Și este, în acest film, acompaniată de Chris Pine, în rolul aproape-iubitului, un spion britanic care luptă și el, evident, împotriva germanilor. Povestea de iubire dintre un zeu și o pământeancă este întotdeauna imposibilă; noi o știm de la Luceafărul, doar că aici, fiind un film cu o super-eroină, rolurile au fost inversate.

Filmul e captivant. Desigur, scenariul se adresează puberilor și implică ceea ce americanii numesc suspension of disbelief, dar are coerență și funcționează. Este o poveste frumoasă, care livrează la nivelul așteptărilor pentru un astfel de gen și care oferă o perspectivă luminoasă asupra vieții, punând accent pe câteva valori umane și morale, ca iubirea. Și, la acel nivel al tânărului de 12 ani, reușește ceea ce niciun alt film cu super-eroi văzut de mine n-a reușit: să explice că răul nu poate fi întruchipat într-o singură persoană sau într-un singur obiect, căruia să-i torni pumni. Punctul ăsta e important, deoarece toți ceilalți super-eroi pornesc de la această falsă premiză, a luptei cu răul universal ca și cum el ar avea o formă și un chip bine definite, deși, e adevărat, basmele îl personifică adeseori în acest mod.

Regia este semnată de Patty Jenkins, iar faptul că avem o femeie la pupitru se vede inclusiv în scenele de luptă, care nu sunt foarte realiste dar denotă o imaginație bogată și satisfac setea de conflicte epice a spectatorului. Coloana sonoră e și ea foarte bună, cu atât mai mult cu cât motivul sonor principal, ales încă de la Batman v Superman, n-a fost chiar strălucit în opinia mea; aici e integrat mai bine în muzica de ansamblu. Fanii genului fantastic vor îndrăgi acest film. Și băieții.

4 Replies to “Wonder Woman (2017)”

  1. Hmm, nici nu stiam ca a fost regizat de o femeie (mi-am spus parerea pe tema filmului, oricum). Probabil de-asta au sarit toate feministele pe el ca doboara nu stiu ce standarde si asa mai departe – stiu ca, pana recent, femeile de tip Gal Gadot nu erau pe placul lor.

  2. N-a prea fost nici pe placul bărbaților, la început. Unii au criticat alegerea ei, pe motiv că n-are sânii suficient de mari. 🙂 Mi-a plăcut că le-a dat cu flit.

    Încă o chestie care-mi place la Gadot, apropo de accent: nu vorbește engleza la perfecție, dar n-are o problemă cu asta și nu încearcă să se ascundă. Am văzut-o într-un interviu alături de Chris Pine și, la un moment dat, nefiind sigură pe un termen, l-a întrebat pe Chris care e forma corectă pentru ce voia ea să zică: așa sau așa? Asta în fața camerei, fără jenă. Mișto! 🙂

  3. Gal Gadot e superba. Nu e tocmai o actrita, dar e superba. Ca barbat heterosexual, e in regula si sa te uiti la ea pentru o perioada mai lunga de timp. N-ai nevoie de fantezii dubioase 🙂

    Chestia cu accentul o face o persoana simpatica si sincera, dar nu o actrita buna. Daca joci in filme de Hollywood, e bine sa ai accentul pus la punct. Pe de alta parte, daca te strecori printr-o nisa gen Schwarzenegger, poti ajunge destul de sus, dar nu spera la premii de la critica (desi ultimele filme ale lui Schwarzy, fara accent de data asta, sunt decente – vezi Maggie).

Leave a Reply