Nu dau like paginilor de bloguri

Lorena Cristina Lupu invited you to like Lorena Lupu. InfraSun Orghidan invited you to like his Page, Scriitori Romani. Radu Slabu invited you to like his Page, Mucegai. Simona Fusaru invited you to like her Page, Blogul Simonei. Și lista ar putea continua. Dragilor, nu dau like paginilor de bloguri de pe Facebook, indiferent cât de bune sunt. Pe de o parte, pentru că pe mine nu mă ajută cu nimic acel like, și pe de alta, pentru că pe voi vă chiar dezavantajează.

Spre deosebire de alte persoane, nu folosesc Facebook-ul pentru a ajunge la articole și bloguri interesante. Uneori, evident, acest lucru se întâmplă separat de voința mea, dar nici măcar atunci nu dau like paginii care mi-a captat atenția. De ce? Pentru că, dacă blogul e interesant, prefer să îl adaug într-un reader. Motivul e foarte simplu: pe Facebook voi vedea doar un mic procent din articolele paginii căreia i-am dat like, în timp ce readerul îmi va arăta toate articolele noi, în diverse formate și moduri de prezentare: doar titlul, un scurt sumar etc, în funcție de preferințele mele. Deci, eu nu am niciun interes să urmăresc o pagină de blog.

Mai departe, dacă vreau să comentez un articol citit, prefer să o fac direct pe blogul care îl găzduiește. Este adevărat că uneori se iscă discuții interesante și pe Facebook, la care câteodată particip. Dar aceste discuții au loc aproape întotdeauna pe peretele autorului și nu pe cel al paginii, și este firesc să fie așa, deoarece e mult mai natural să vorbești cu persoana care ține blogul O Poziție, respectiv cu subsemnatul, decât să înjuri pagina intitulată O Poziție, care-i o entitate abstractă. Băi O Poziție, ești o vacă că nu mi-ai dat like! Este că sună a cacofonie? Iar pentru a vedea ce se postează pe peretele autorului, e suficient să-i fi prieten.1Dacă e să fiu riguros, e suficient să-i dai follow, dar cred că prietenia duce la o vizibilitate mai mare.

Și dacă vă dau like paginii de blog dar nu interacționez cu ea (din motivele expuse mai sus), atunci în realitate vă aduc un deserviciu, deoarece algoritmii Facebook vor vedea că există un fan (eu) inert la ce se postează pe pagină, de unde, prin compunerea cu alte comportamente similare, vor trage concluzia că postările paginii pe care o administrați nu ne mai farmecă la fel cum o făceau pe vremuri, așa că ni le va arăta la tot mai puțini dintre noi. Adică, în lipsa interacțiunii cu pagina, like-ul pe care l-am dat acestei pagini, în loc să vă ajute, va acționa mai mult ca o piatră de moară, inhibând expunerea fiecărei noi postări.

Nu în ultimul rând, nu dau like paginilor deoarece nu tresalt exaltat la gândul că Facebook și alte entități comerciale știu absolut totul despre mine. E de ajuns că dau like și comentez la postările care îmi plac, nu vreau să le ofer încă un instrument prin care să-mi facă un profil cât mai exact.

Așa că în prezent, lista mea de pagini lăikuite se identifică cu mulțimea vidă. Evident, posibil ca pe viitor să-mi schimb optica. Dar chiar și atunci, voi prefera să dau like din proprie inițiativă, nu invitat.

12 Replies to “Nu dau like paginilor de bloguri”

  1. Pentru mine, o astfel de invitaţie e un mod de a anunţa existenţa blogului. Iar dacă se întâmplă să considere cineva că merită citit şi să şi-l treacă într-un reader, cum spui, înseamnă că invitaţia şi-a atins scopul.

  2. Pentru mine nu, dar asta nu-i o problemă, că putem gândi diferit. Eu, dacă aș vrea să semnalizez cuiva existența unui blog, aș posta articole de pe el pe peretele meu.

  3. Nu vede toată lumea peretele tău, dacă nu intră intenţionat la tine.
    În schimb, invitaţia le poate fi trimisă tuturor celor din lista ta şi n-aş zice că îi incomodează cu ceva, pot s-o ignore şi gata, nu sunt nici măcar obligaţi să intre pe pagina cu pricina. Sau poate fi trimisă selectiv, numai către cei pe care crezi că i-ar interesa blogul tău.

  4. Păi de aia am zis că dacă aș vrea să promovez un blog, aș posta articole de pe el, deci mai multe, la mine pe perete. De exemplu azi aș posta un articol, peste 3 zile sau o săptămână altul etc. Dacă n-are mai multe articole care merită promovate, atunci nu merită recomandat. Iar dacă cineva din lista mea nu vede niciunul dintre aceste articole pe care eu le postez repetat, atunci probabil că nu rezonează cu tematica blogului și mai bine că nu știe de el. Că Facebook tinde să-ți arate lucrurile care-ți plac.

  5. FB nu-ţi arată decât lucrurile la care reacţionezi mai des, sau ceea ce postează cei care reacţionează mai des la postările tale.
    Eu am pe FB vreo 600 şi ceva de prieteni (puţini, în comparaţie cu alţii 😀 ), dar FB nu-mi arată decât ceea ce postează vreo 20-30 dintre ei. Ş nu fiindcă nu-mi plac ceilalţi. Pur şi simplu pe unii nu mi i-a arătat niciodată. Aşa că ăia pot posta pe peretele lor articole de blog pe gustul meu, dar eu n-am habar. În schimb, dacă primesc o invitaţie la pagina unui blog, intru să văd ce e, citesc un articol măcar în diagonală, îmi fac o idee, dau like paginii ca să mai văd şi alte articole pentru a mă lămuri mai bine, sau urmăresc blogul dacă ceea ce am văzut mi s-a părut foarte interesant.

  6. Ce zici tu ar avea sens dacă ai primi o invitație pentru pagina unui blog pe care nu-l cunoșteai. Probabil aș fi de acord ca X să mă invite pe blogul Y, care nu-i al lui X. Și pe care nu-l cunosc. Asta da, ar fi ok. Să trimiți invitații pentru blogurile altora. Dar să primesc invitații pentru blogurile chiar persoanelor care trimit invitații și de care știam deja, asta e oarecum deranjant.

  7. Probabil că nici în vizită la Y nu te duci dacă te invită el. Pesemne că apreciezi numai o invitaţie la Y venită de la X, care nu-ţi va fi gazdă.
    În fine, nu contează, e cazul s-o lăsăm baltă.

  8. Invitația la cineva acasă e diferită, nu are rost să le comparăm. Iar remarca din final, cu s-o lăsăm baltă, este nepotrivită, câtă vreme faptul că un anumit lucru te deranjează ține și de preferințele personale. E ca și cum eu aș susține că nu-mi prea plac prăjiturile cu foi, în timp ce tu mi-ai spune cât sunt ele de bune, pentru ca, în final, să-mi zici s-o lăsăm baltă. Păi dacă nu-mi plac, nu-mi plac, oricât de bune ți s-ar părea ție! E și un aspect care ține de gusturi aici.

  9. Păi tocmai de-aia e cazul s-o lăsăm baltă. Ţie îţi place ceva, mie altceva, tu crezi una, eu cred alta, ne-am spus amândoi părerea, nici unul dintre noi nu-l poate convinge pe celălalt… La ce bun să mai discutăm pe tema asta?

  10. Ce reader folosesti, apropo? Eu am The Old Reader, dar fiind onlain bineinteles ca vor bani. Pot urmari doar 100 de fluxuri in mod gratuit. Momentan am gasit o solutie oflain in FeedDemon, dar asta nu a mai fost actualizat de 4 (!) ani.

  11. Încă tatonez cu ele.

    Încearcă Inoreader: număr nelimitat de abonamente, modern, extensie de browser pentru abonare rapidă. Posibil ca nici Digg Reader să nu fie cu limită. Și nici AOL Reader, dar ăsta se închide pe 3 ianuarie. Păcat, are o interfață simplă dar mișto.

    Mie îmi place și Feedly, care înțeleg că e cel mai popular. Dar maxim 100 de surse sau upgrade.

Leave a Reply