Am citit un articol care mi-a plăcut și pe care vreau să vi-l traduc.
Ce înseamnă gata-gata?
Dacă o întrebi pe fiica mea de și-a terminat de făcut curat în cameră, s-ar putea să-ți răspundă că nu-i gata-gata. Dacă mă însoțești la o ședință cu stafful de la Emphasys Software și mă auzi întrebând un inginer dacă și-a terminat proiectul, s-ar putea să-l auzi că nu-i gata-gata. Ce se întâmplă? Toată lumea are obiceiul de a se repeta? Nicidecum.
Poate ai fost în ședințe ca ale mele, unde puneai o întrebare simplă: „Este gata?” și primeai o mulțime de îmhî-uri. Și, pe măsură ce mergeai în jurul mesei cerând mai multe detalii, ți se răspundea:
„Mai trebuie finalizată partea de grafică, dar, în afară de asta, e gata.”
„Ei bine, ne mai trebuie o copie finală, da-i gata.”
„Trebuie s-o mai testez puțin, dar pentru moment e gata.”
Crezi că asta sună a terminat pe bune? Mnu.
Vezi, de cele mai multe ori când întreb dacă o chestie e gata, aud că da, imediat după care mi se spun o mulțime de lucruri care încă nu-s gata. De regulă încep prin „ei bine”, „dar”, „în afară de”, dar toate fac același lucru – îl modifică pe gata.
Așa că după câțiva ani de frustrare pe tema asta, am inventat o expresie – „gata-gata” – care înseamnă că-i atât de gata, încât nu mai rămân cuvinte de pus după „gata” decât „gata”. Asta înseamnă gata-gata. Înseamnă că nu mai există alte cuvinte. Te poți bucura de liniște. Și de faptul că orice încercai să duci la bun sfârșit este în fapt finalizat.
Dar echipele nu aud această sintagmă, n-o internalizează și nu devin mai responsabile cu ceea ce fac în mod automat. Depinde de tine ca mentor, lider sau manager să dezvolți o cultură care încurajează asumarea propriilor sarcini.
Este motivul pentru care vorbesc, scriu și țin tot timpul conferințe pe tema expresiei gata-gata.
Nu știu-știu engleză, așa că nu-s sigur că am reușit să traduc corect expresia cheie. De exemplu, terminat-terminat îmi sună mai bine decât gata-gata și mai aproape de sensul lui done-done, dar noi folosim mai rar acest cuvânt în răspunsuri, datorită lungimii lui. De obicei se întreabă „ai terminat?” și se răspunde prin „da” sau „nu”.
Oricum ar sta lucrurile, mie-mi place.
Nu trebuie să ştii-ştii limba din care traduci (mai ales când e vorba de engleză, e plin net-ul de dicţionare care să te-ajute), ci să ştii-ştii limba în care traduci, pentru ca traducerea ta să respecte cutumele ei, să sune cât mai firesc, redând în acelaşi timp corect mesajul din original.
După părerea mea, “gata-gata” al tău e alegerea cea mai bună. Iar traducerea are o singură greşeală: “gata-gata” nu e frază, e expresie. Dacă te uiţi într-un dicţionar, o să vezi că “phrase” nu înseamnă doar frază, ci şi expresie, sintagmă.
În general, când ceva nu se potriveşte, trebuie să te uiţi în dicţionar, înseamnă că respectivul cuvânt mai are şi un sens pe care nu-l ştii. Şi e bine şi să reciteşti ce-ai tradus, câte-un “false friend” te “fură”, se-ntâmplă să-l traduci folosind cuvântul cu care seamănă, nu cel care-i corespunde de fapt, deşi ţi-e cunoscut.
Scuze pentru prelegere – uneori nu mă pot abţine.
Prelegerea este binevenită. Am editat articolul, ținând cont de sugestia ta de traducere.
[…] eu am zis cândva, tot la o traducere, că nu sunt vorbitor de engleză. Deci nu văd problema. Traduc și eu ca exercițiu, chestii […]