De ce nu fac eu politică

Desigur, din când în când mai fac mișto de cei care o consideră pe Kovesi un fel de Corrado Cattani al României, precum și de cei care ies la mitinguri cu miile, încolonați frumos pe Facebook. Și io eram acum vreo 10 ani fix ca ei, cu sus Băsescu, jos PSD, după gratii cu corupții! Că veni vorba, e foarte interesant cum la găleata cu făină și ulei pică țăranii și pensionarii, în timp ce la ideile de pe rețelele sociale pică tinerii frumoși și liberi.1De unde rezultă că inteligența, cel puțin așa cum e definită de societatea actuală, nu te face imun la manipulare. Ca o altă paranteză, puteți să-l înjurați cât vreți pe Mircea Badea, pentru că, în pofida egoului disproporționat de care dispune și a limbajului spurcat de care uzează atunci când nu se află în fața camerelor de luat vederea, per ansamblu are dreptate cu ce spune. Revenind, mai fac câteodată mișto de cei care îi privesc pe useriști ca pe un fel de salvare națională. Dar dincolo de asta, nu fac politică, nu la modul real și serios. Iar motivul din care nu fac politică este că nu știu. Continue reading →

Mecanismul psihologic al proiecției

Albinuța zice că nu crede în proiecții. Și ne oferă pe post de argument:

Dacă mie nu îmi place omul politic X, mincinos și hoț dovedit, înseamnă că în umbra mea /sinele meu se ascunde o asemenea trăsătură? N-ai să vezi. Pare o psihologie pe dos. În loc să accentuăm ceea ce ne place, trebuie să acceptăm ceea ce nu ne place. De ce? Ca să fim nevoiți să apelăm la un psiho-ceva când o luăm razna și nu mai știm ce suntem și ce să credem? Refuz.

Continue reading →

O sinteză a călătoriilor spațiale

Peste exact o săptămână se împlinesc 50 de ani de la momentul istoric la care omul și-a lăsat urmele de bocanc pe suprafața virgină a Lunii. A fost vorba, evident, de un bărbat – Neil Armstrong. Despre care se spune că ulterior a devenit un soi de mistic sau interesat de fenomenele paranormale. De-a lungul timpului m-am întrebat deseori de ce istoria nu s-a repetat. De ce, dacă cu tehnologia de acum o jumătate de secol am putut ajunge acolo, nu avem curse curente spre Lună și înapoi, turistice sau de divertisment. Și de ce nu exploatăm minereul lunar, bogat în anumite elemente care poate sunt mai greu de obținut pe Pământ. Am ajuns chiar să casc mai atent pavilioanele urechilor la diverse teorii conspiraționiste despre cum fie n-am ajuns niciodată acolo, fie Luna este deja minată în secret, teorii pe care drept să vă spun nu le-am respins în întregime nici până azi. Dar urmărind conferința Pași în Spațiu susținută de Bogdan Marcu, acum cel puțin am o înțelegere de ansamblu a teoriei oficiale și a ceea ce pare să fie, de altfel, realitatea faptică. Continue reading →

Amintiri nerușinate din copilărie

Cam de pe la ce vârste începeți voi, fetele, să aveți curiozități, preocupări și experiențe de natură erotică? Mă aștept să-mi ziceți că de pe la 14-15 ani, dar evident că există și copii mai precoce. De exemplu, mi-a trecut la un moment dat prin mână jurnalul unei prostituate, în care aceasta scria că și-a început viața sexuală la 10 ani. Și anume prin viol, respectiv violată de tatăl ei. Sigur că în acest caz vorbim de un abuz inuman care este, cred, recurent în industria de profil, multe fete devenind, în urma unor astfel de experiențe traumatizante, debusolate și cu modelul masculin sau patern dat peste cap, dar tipa în cauză scria mai departe că ar minți dacă ar spune că nu i-a plăcut și că habar n-avem la ce se gândesc fetițele la 10 ani. Continue reading →

Victorie à la Pirus

Ce poate face un om obișnuit într-o zi oarecare din cursul săptămânii, aflat în fața calculatorului, ca să nu se plictisească? Haideți să vă spun ce-am făcut eu într-un din serile de dinainte de Paști.2Articolul e în draft de ceva vreme. Am citit despre războiul dintre regele Pirus din Epir și legiunile romane, cam prin anul 300 î.Hr., ca parte a conflictelor romano-elene. Nu contează cum am ajuns la el3Mă gândeam la faptul că romanii și-au impus civilizația și cultura cam prin toate zonele cucerite, mai puțin în Grecia, care le era superioară din ăste puncte de vedere.; cert este că am aflat astfel de expresia victorie a la Pirus (Pyrrhic victory) și de originea ei. Continue reading →

Controlul tiparelor

Am fost provocat de Liviu Dragnea Ursulescu să mai bag o ghicitoare, ca să-mi poată da o temă pentru acasă. Așadar, iaca bag. (Liviule, da’ trebe’ s-o și rezolvi!) E tot din asta cinefilică. Cerința, as usual: să se precizeze numele filmului sau serialului din care am extras secvența de mai jos. Continue reading →

I-am ascultat pe Cioloș, Băsescu și Ponta

Acum circa o lună a avut loc o emisiune electorală la Europa FM, în care au participat Dacian Cioloș, Traian Băsescu și Victor Ponta (au fost invitați mai mulți, dar numai ei s-au prezentat). Un fel de confruntare înainte de vot, doar că a fost mai mult o dezbatere decât o confruntare, niciunul dintre cei trei neavând motiv să sară la gâtul altuia. Eu am văzut emisiunea doar zilele trecute, adică la mare distanță de vot. Ceea ce nu-i o problemă, că oricum n-am votat. Continue reading →

Problema tramvaiului

Se dă mai jos o problemă deloc originală, de care poate ați auzit, da’ la care poate n-ați răspuns niciodată. Iaca acum aveți ocazia s-o faceți. Se numește problema tramvaiului, problema metroului – nu neapărat cel bucureștean -, problema trenului sau a oricărui alt mijloc de transport în comun pe șine. Șine ce se bifurcă în dreptul unui macaz lângă care vă aflați dvs, onorat cititor, legat fedeleș. Dar, pentru a vă menaja firavele simțăminte și a se asigura că n-o dați în judecată, coana Wikipedia vă ilustrează ca și cum n-ați fi legat: Continue reading →