Ce este forșpanul

Știți poveștile cu cei care pleacă să caute diverse prin alte părți, pentru a afla ulterior că avuseseră de la bun început, chiar la ei acasă, lucrurile dorite? Ei bine, forșpanul este o astfel de bijuterie ascunsă a limbii române. Descoperită de mine abia recent, dar care m-a făcut deja să renunț la tinichelele lingvistice de până acum. Și sunt convins că, lecturând rândurile de mai jos, veți descoperi la rândul vostru un cuvânt interesant și util, pe care nu îl cunoșteați și care o să vă placă. Continue reading →

Roza neplătită

Roza lui Paracelsus este, ca în foarte multe alte cazuri, o poveste despre bani. Cei care spun că totul se rezumă la bani au dreptate, dar numai parțial: banii sunt o reprezentare vagă și distorsionată a unui principiu mult mai profund, ce caracterizează orice interacțiune din univers. Să-l numim al schimburilor, ok? Continue reading →

Cum să te promovezi gratuit pe bloguri

Un articol de vară mi-a dat o idee despre cum ai putea obține, ca posesor de Magazin Care Vinde Ceva PF, publicitate gratuită pe bloguri. Înainte însă de a v-o prezenta, țin să precizez cât se poate de clar că ea este pur teoretică. Adică nu cunosc nicio firmă care să facă așa ceva la ora actuală, deci nu arăt cu degetul spre nimeni, cu atât mai puțin spre firma din acel articol, pur și simplu e o idee care mi-a venit și pe care am ținut s-o dezvolt. Comentariile pe marginea ei (de exemplu dacă este sau nu etică și de ce) sunt bine-venite. Acestea fiind zise, să trec la subiect. Continue reading →

Memoria digitală

Cum ați răspunde dacă v-ar întreba cineva ce este un octet? Există, desigur, multiple definiții posibile, pornind de la cea mai simplă, a unui număr cuprins prin convenție între 0 și 255 inclusiv, până la altele mai complexe, bazate pe reprezentarea lui pe 8 biți, dar pentru scopul articolului de față eu o să definesc octetul ca fiind gardianul memoriei noastre de pe Pământ. Continue reading →

18:36 și filmele românești

Cum aș putea să încep acest articol altfel decât făcându-mi mea culpa? De ce? Pentru că până acum nu m-am uitat la filme românești, desigur.1Am văzut și eu, ca tot omul, Nea Mărin miliardar sau Mihai Viteazul, ca să dau câteva exemple, dar din filmele realizate după ’89, foarte puține. Cum de altfel nu m-am uitat nici la filme rusești, britanice sau franțuzești. Nu că le-aș fi evitat, dar am o lungă listă de așteptare, compusă din filme de care am auzit și care mi-au trezit interesul, și, aruncând o privire rapidă asupra lor, constat că aproape toate sunt producții ale industriei de film americane. Sunt sigur că nu sunt singurul în această situație, așadar cultura secolului XXII se făurește în laboratoarele Hollywood, de eroi cum ar fi Captain America. Măcar învățăm ceva istorie de-a lor. Continue reading →

Am fost și eu abuzată sexual

Nici eu nu sunt străină de agresiunile bărbaților, cu precădere cele din sfera hărțuirii sexuale. Să vă povestesc o experiență traumatizantă pe care am avut-o în această direcție. Eram în vizită la fosta mea colegă de bancă și cea mai bună prietenă din liceu, pe care să zicem că o cheamă Claudia și care acum locuiește al 200 de km de mine. Urma să îmi petrec toată săptămâna acolo, dar miercuri bunica Claudiei a intrat în insuficiență cardiacă și respiratorie, așa că au dus-o la spital și și-au petrecut toată noaptea cu ea. Eu am rămas acasă. Singurul din familia lor care nu a fost la spital și a rămas în casă cu mine a fost fratele Claudiei. Continue reading →

Mi se limbă plimba-n gură

De la beat cârciumă1Un expert SEO intră într-un bar, bufet, birt, crâșmă, cârciumă, bodegă, cafenea… vin,
Merg pe gard, de drum mă țin,
Dau cu câinii-n bolovani2variantă: La subraț eu am o pâine / Niciun latră nu mă câine
Să mă apăr de dușmani.3altă variantă: La subraț eu am un câine / De picior mă trage-o pâine

Planet of the Apes (2001)

Planeta maimuțelor este un film pe care mi-l amintesc destul de vag. În apărarea mea, am două scuze: l-am văzut cu mulți ani în urmă și nu mi-a plăcut. Și poate ar fi sfârșit îngropat în memoria subconștientă, dacă în ultimii ani n-ar fi apărut nu mai puțin de trei continuări la el. Cum tema pare să fie de interes, m-am gândit să scriu câteva rânduri despre impresia pe care mi-a lăsat-o mie. Ca precizare de început, este vorba de filmul din 2001, al lui Tim Burton, nu de filmul original, din ’68, care e cotat mult mai bine pe IMDb și pe care nu l-am văzut. Continue reading →

Meserii și roboți

Ziceam nu demult că tot o fi bun Facebook la ceva, și uite că prin intermediul lui am găsit blogul unui tip Mădălin Blidaru, din al cărui ultim articol citez:

Tinerii au început să râdă când au ajuns la capitolul „lucrător în construcții”, fiind una dintre viziuni aruncate peste două decenii. Mi-a atras atenție acest răspuns dintr-un motiv simplu: în 2037, prin lucrător în construcții, vom înțelege altceva despre această meserie. Le-am spus că s-ar putea să coordoneze roboți ca lucrător în construcții în 2037 și s-a făcut liniște.

Continue reading →