The Dark Tower (2017)

De ce te-ai uita la un film care pornește de la premiza că poți opri demonii ce încearcă să invadeze acest univers folosindu-te de… pistoale? Adică, cum ar veni, că poți lupta cu răul universal, ca principiu, încărcându-ți revolverul de 45? Primo, pentru că scenariul e bazat pe o serie de cărți scrise de Stephen King. Secundo, pentru că-n film joacă Matthew McConaughey. Și tertio, pentru că forșpanul este foarte bun: Continue reading →

Wonder Woman (2017)

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti, o insulă fermecată, aflată într-un spațiu mitologic și populată cu amazoane, dintre care una era fiica lui Zeus. Așa începe povestea din 2017 a lui Wonder Woman, încercând să transpună cât mai fidel pe ecran biografia acestui personaj din benzile desenate americane. Și pe cine credeți voi că au avut de înfruntat respectivele amazoane, ca să-și împlinească misiunea de susținătoare ale binelui universal? Pe nemți! Da, ați citit bine, au luptat cu germani din primul război mondial.1al doilea fiind luat de Captain America: The First Avenger, un alt succes de casă Imaginați-vă! Continue reading →

Și tu, Brutus?

Când am aflat că Jodie Foster este lesbiană1De ce ați folosi varianta „gay”, care-i englezism și, în plus, se potrivește mai mult la bărbați? Pentru a evita conotațiile peiorative ale termenului autohton „lesbiană”, firește. Dar aceste conotații sunt o reflexie a societății în care trăiți. Deal with it, ca să fac și eu pe englezul., am fost devastat. Actrița a ținut un discurs în 2013, cu ocazia decernării premiilor Globul de Aur, din care se putea înțelege orice, că era incoerentă și emoționată. Dar mutarea ei din anul următor a fost lipsită de echivoc: s-a măritat cu actrița și fotografa Alexandra Hedison.2Lucru care-mi amintește de următorul banc: cică fiul lui Funar îi spune într-o dimineață tatălui său: „Tată, mă însor!” „Cu cine, dragul tatei?”, îl întreabă Funar. „Cu Istvan!” „Ești nebun? Ăla-i ungur!!” Ok, n-am fost chiar devastat, doar puțin întristat. Că nu mai am șanse.3Acum, pe bune, n-am perceput-o niciodată pe Jodie Foster ca pe un sex simbol sau măcar ca pe o tipă cu vino-ncoa. Dar pusă în roluri care i se potrivesc, joacă excelent. Dar supărarea mea a ținut până zilele trecute, când am aflat că, dacă la Jodie Foster n-am ce spera, ușile lui Kevin Spacey s-ar putea să-mi fie larg deschise. Continue reading →

Star Trek Discovery (2017) – ciupercăria spațială

Și atunci, Făt-Frumos i-a adus calului o tavă cu jăratic. Acesta l-a mâncat, s-a dat de trei ori peste cap și l-a purtat pe feciorul de împărat peste mări și țări. În rebootul1cum se traduce corect acest cuvânt? repornire? relansare? seriei Star Trek aflat sub bagheta celor de la CBS, jăraticul este înlocuit cu spori iar calul se numește, bineînțeles, Discovery. Continue reading →

18:36 și filmele românești

Cum aș putea să încep acest articol altfel decât făcându-mi mea culpa? De ce? Pentru că până acum nu m-am uitat la filme românești, desigur.1Am văzut și eu, ca tot omul, Nea Mărin miliardar sau Mihai Viteazul, ca să dau câteva exemple, dar din filmele realizate după ’89, foarte puține. Cum de altfel nu m-am uitat nici la filme rusești, britanice sau franțuzești. Nu că le-aș fi evitat, dar am o lungă listă de așteptare, compusă din filme de care am auzit și care mi-au trezit interesul, și, aruncând o privire rapidă asupra lor, constat că aproape toate sunt producții ale industriei de film americane. Sunt sigur că nu sunt singurul în această situație, așadar cultura secolului XXII se făurește în laboratoarele Hollywood, de eroi cum ar fi Captain America. Măcar învățăm ceva istorie de-a lor. Continue reading →

Planet of the Apes (2001)

Planeta maimuțelor este un film pe care mi-l amintesc destul de vag. În apărarea mea, am două scuze: l-am văzut cu mulți ani în urmă și nu mi-a plăcut. Și poate ar fi sfârșit îngropat în memoria subconștientă, dacă în ultimii ani n-ar fi apărut nu mai puțin de trei continuări la el. Cum tema pare să fie de interes, m-am gândit să scriu câteva rânduri despre impresia pe care mi-a lăsat-o mie. Ca precizare de început, este vorba de filmul din 2001, al lui Tim Burton, nu de filmul original, din ’68, care e cotat mult mai bine pe IMDb și pe care nu l-am văzut. Continue reading →

Edge of Tomorrow (2014)

Tradus la noi ca Prizonier în timp1eu l-aș fi tradus prin „La granița lui mâine”; arta traducerii titlurilor de filme în limba română este un spectacol în sine, Edge of Tomorrow este un film științifico-fantastic de succes, unde succesul s-a măsurat atât prin încasări de 364 milioane de dolari la un buget de circa 178 de milioane, cât și prin aprecierile criticilor. Dar, evident, nimic nu se compară cu o recenzie favorabilă pe acest blog. 🙂 Continue reading →

Focus (2015)

Focus este unul dintre filmele pe care le poți revedea din nou și din nou, iar asta dintr-un motiv foarte simplu: în scurt timp vei uita complet despre ce-i vorba în el. Filmul ne propune o poveste despre escroci. Și eșuează lamentabil, de la cap la coadă și de la regie la titlu. Scenariul este absolut defocalizat și inept. Continue reading →

Boardwalk Empire (2010)

După un maraton de 5 sezoane, am terminat de văzut Boardwalk Empire și am rămas atât cu senzația că am asistat la o producție magistrală, cât și cu cea că filmului i-au lipsit câteva lucruri fundamentale. Știu, cuvintele mele sună confuz sau paradoxal, dar asta pentru că serialul e complex, la fel ca personajele care-l populează. N-ați auzit de ele? Probabil nu locuiți în America. Acolo serialul a fost promovat în câteva moduri inedite. De exemplu, prin punerea în funcțiune, înaintea difuzării sezonului 2, a unui tren de epocă decorat ca în film. Continue reading →