A murit Regele Mihai

Ieri, la ora 13 (a României). Nu știu ce-a făcut el la viața lui, că am fost prea mic să-l urmăresc. Da, sunt un ignorant! Observ că astăzi unii plâng după el, alții se bucură că a ajuns într-un loc mai bun iar alții că a dispărut din peisaj. Ciudată și sucită mai e lumea asta, zău așa! A fost bun, n-a fost bun, a fost patriot, n-a fost patriot. Și ca lumea, suciți pot fi și cei ce poartă pe cap o coroană.

coroană căzută

Nu știu ce-a făcut Mihai, dacă a renunțat la coroana lui dar nu și la domeniile coroanei, cum zic unii, că eram prea mic să-l urmăresc. Da, sunt un ignorant! Dar nu atât de ignorant încât să-l confund pe Mihai cu Regele. Iar Regele nu poate fi criticat, pentru simplul fapt că nu este un om, ca mine sau ca tine, ci un simbol. Mai țineți minte fragmentul următor din Apus de Soare?

Doamna Maria: Ce te doare, păcatele mele?
Ștefan: Nimic pe domnul Moldovei… Ce e durerea?… Și toate pe Ștefan Mușatin, fiul lui Bogdan și nepotul lui Alexandru cel Bun…

Drama nu este atât că a murit omul Mihai, criticabil de bună seamă, cât că s-a stins, odată cu el, și ultima pâlpâire de speranță într-o regalitate pe care o reprezenta. Rămas fără vlăstar nobil, castelul fermecat a mai făcut un ultim act magic, transformându-se pentru totdeauna în instituțiile statului modern. Le zice numai cu numele Palatul Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului, că nu mai sunt palate. Sunt simple clădiri, golite de orice noblețe.

Odată cu Regele Mihai a murit ideea de regalitate. Iar noi am rămas cu o dudă.

Leave a Reply